Retrospectiva
Mi-ar plăcea să nu am parte de perioade în care să nu ştiu ce anume să fac, încotro s-o apuc… Mi-aş dori să cunosc măcar o persoană care să-mi poată spune că nu ştie sentimentul de derivă, lipsa de idei, de perspectivă…
Mdea… mereu condiţional-optativ. Şi interminabilele puncte-puncte.
În fine, deriva asta mă împinge mereu către lucrul de mână. I-aş fi spus creaţie – sună teribil de bine cuvântul ăsta - dar mă abţin, având în vedere că a mea contribuţie e minimă.
Mă rezum acum doar la a colora postarea asta cu “bombonicile” mele.
Te iu….
Sexul vinde orice… de la banalii galoşi până la blănuri rare – cu cât tipa care prezintă produsul e mai apetisantă, cu atât marfa e mai căutată. Desigur, există varianta şi pentru oamenii serioşi, iubitori de bărbaţi – cei care nu se dau în vânt după fuste (şi ştii cu siguranţă la ce ma refer!).
La fel se întâmplă şi cu melodiile de aşa-zis succes. Combinaţia ideală des întâlnită conţine un set de “ele” – frumoase de pică şi sumar îmbracate sau cât mai dezbrăcate că, deh, ce e frumos şi bunului Dumnezeu îi place! – şi unul sau mai mulţi băieţi aleşi “pe sprânceană” (prostul satului poa’ să stea liniştit acasă, n-are ce căuta pe-acolo!). Şi iaca încă un hit lălăit de puştani sau amatori de “la la laaaa”. 
Se mai găseşte – rar, ce-i drept! – şi câte un … neinspirat… Ăsta întâi alege cuvintele, pe motiv că o melodie tre’ să transmită un mesaj! Şi mai apoi îşi taie craca singurel, renunţând la celebrul “la la laaa” şi fetele minunate care i-ar fi putut ridica muzichia pââână la nivelul de hit al anotimpului.
Uită-te şi tu şi dă-ţi cu părerea! 
Merci
E ştiut că oamenii preferă compania persoanelor vesele. Cu siguranţă că asta se întâmplă pentru că respectivele persoane emană o mare cantitate de energie pozitivă. Aşa că de cele mai multe ori oamenii veseli au îndeajuns de mulţi prieteni. Poate prea mulţi. Nici asta nu e de bine… teoretic ar trebui să îşi împartă timpul şi cu ei. Altminteri prietenii se simt neglijaţi şi brusc devin frustraţi, cu o reală tendinţă de a face reproşuri de genul “m-ai uitat!”, “ţi-am simţit lipsa!” sau “halal prieten îmi eşti, nu ai mai dat un semn de viaţă de un car de vreme!”
Hmmm… spui “prieten” pentru că termenul de “amic” îl face pe cel de lângă tine să se simtă oarecum în inferioritate. Şi totuşi… “Persoana de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic” – asta e definiţia dată de DEX pentru prieten…
Nu ştiu cum se face, dar mai toate vorbele de duh au fost inventate cu muuult timp în urmă, iar aici s-ar potrivi de minune “prietenul la nevoie se cunoaşte”… Corect! Pentru că spre deosebire de perioadele în care îţi merge bine, acum e vremea să îi examinezi mai îndeaproape! Dacă mai ai vreme de aşa ceva sau în cazul în care mai ai ocazia să îi întâlneşti. Pentru că dacă te “simt” la strâmtoare, de regulă devin brusc foarte ocupaţi sau preocupaţi de cine ştie ce problemă de importanţă majoră… Devii dezamăgit să constaţi că brusc poţi număra pe degetele de la o mână numărul prietenilor rămaşi ?! Tinzi să te simţi nedreptăţit ?! Duci dorul vremurilor în care nu ştiai cum să împaci şi capra şi varza, doar-doar să ai timpul necesar pentru toată lumea ?!
Paradoxal, dar mai bine ai mulţumi pentru perioadele proaste prin care trecem. Sunt Îndeajuns de benefice pentru noi. Mai mult decât ne-ar plăcea să recunoaştem !
Fitness Corner…
De fiecare dată când îmi amintesc, spun “mi-e dor de sală”…
Teoretic ar fi la îndemână să scap de nostalgie – găseşti pe net orice, doar să vrei să cauţi… Ce nu găseşti sunt colegele…
Deci, de fapt îmi lipsesc fetele… Alice…
Dar să nu fiu nedreaptă – Fitness Corner e chiar fain!
Şi merită accesat!
???? (3)
Ziua 14
Exact. Azi împlinesc pisoii 2 săptămâni! Şi de vreo 3 zile mi-au invadat spaţiul de păşit…
Uff… dimineaţa trebuie musai să privesc cu atenţie pe unde calc când cobor din pat… Iar la întoarcerea de la muncă să deschid uşa cu grijă… Au găsit ei – puii de cuviinţă să iasă la lumină. Au ochi deja. 
???? (2)
Ziua… 7
Poţi să râzi în voie… am numărat pe degete, precum Baba Floarea, a câta zi este…
Am pornit hotărâtă să îi aşez la casa lor. Făcut modificările de rigoare. Mutat măsuţa la locul ei, făcut căsuţa…
Unii plătesc bani buni să facă saună (ştiu asta pentru că pe vremuri plăteam o oră ca să stau 15 – 25 minute). Au curs apele pe mine mutând salteaua patului.
În fine… am mutat năzdrăvanii!
Mai au un pic şi vor avea aspect de pisoi adevăraţi – cu ochişori… Sunt frumuşei foc! Şi pe cuvânt că sunt obiectivă!
Cred că asta a fost singura satisfacţie… în rest… a trebuit să îi duc eu cu mânuţele mele înapoi sub pat… la răcoare. Puii nu ştiu să arate măsura în care le e cald, dar biata Puff… limba era afară de un cot… gâfâia din cauza căldurii mai abidir decât mine când trăgeam de saltea…
Şi uite aşa mi-am reamintit că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune…
????
De azi – 02.08.2010 – Puff este iar mămică grijulie !!!
Ziua 1
Încă nu i-am văzut pe năzdrăvani… de teama lui Otto, Puff i-a dosit undeva sub pat. În schimb am auzit torsul caracteristic al mămicii încântate de noile odrasle.
Au venit parcă special mai repede să apuc să îi văd. Dar azi sunt prea obosită să le fac căsuţa.
Plecarea mea… se apropie cu paşi atât de repezi, încât îmi dă fiorii spaimei că nu voi reuşi să rezolv toate câte mai sunt de pus la punct.
Merg să îl scot pe Otto la aer. E trist şi dezorientat – nu ştie de ce nu mai e bine-venit în camera mea…
Gri
Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune. Mai rău e când intenţiile îţi sunt răstălmăcite şi ţi se face lehamite. Iar din lehamite iei decizii drastice. Decizii care apoi ţi se par nedrepte.
Urăsc sentimentul de culpă… pentru că mă umple cu remuşcări inutile, nelalocul lor.
Cineva, cândva mi-a spus că e bine să faci exact ceea ce simţi că eşti în stare să faci – altminteri devii victimă… în completare aş putea spune … a propriei conştiinţe.
Azi detest puterea de a mă pune în pielea celuilalt… e o vorbă care mă face să mă simt oarecum ciudat – câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia… .
Dar cred că totul ţine de exerciţiu – progresezi doar dacă exersezi. Cu siguranţă, poţi să mai şi greşeşti…
Poţi vedea lumea în alb şi negru… sau doar în gri.
……….
Ştii ce ?! Gata cu alb, negru, gri… ia să pun şi un pic de culoare !
