Obiceiuri

🙂 Ţopăie de zor… toată sufrageria e a lor… numai pentru ei şi Puff! Mă simt din nou copil alături de ei… ;))

Toţi copiii sunt la fel – indiferent ai cui pui sunt – jucăuşi, puşi pe  şotii… În fond cred că ăsta e tot farmecul copilăriei – trăznăile pe care ni le permitem. Până la urmă năzbâtiile astea sunt bune la ceva, nu? Cele mai multe de „aşa da! – aşa nu!” le-am descoperit cum s-ar spune „pe pielea mea” pe vremea când eram copil.

Prin uşa dormitorului îi văd pe pisoi – curiozitatea îi  împinge să facă exact ce nu trebuie – draperia e punctul de atracţie: leagăn perfect, se pare! Doar că e suficient să simtă că sunt „monitorizaţi”. O zbughesc care încotro apucă! Ca mai apoi să revină pentru runda a doua de legănat…

Da… există totuşi o diferenţă – puii de om nu trec aşa de repede de  la starea de închistare la dezinvoltură. Poartă pe umeri şi în suflet privirea dezaprobatoare sau reproşul care a pus stavilă unei trăznăi. Sunt trişti pentru  ceva vreme din cauză că au fost dojeniţi… Pe când puiuţilor mei le ia maxim câteva minute până să revină la starea de   veselie🙂

Grăiește, nu-i bai!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s