Promisiune

Una din marile greşeli pe care le poţi face e să-ţi transformi hobby-ul în activitate cotidiană.

Asta am făcut eu în ultima lună. Am transformat o chestie care mă relaxa în muncă pură… Uitând că sunt totuşi o persoană impulsivă, căreia îi lipseşte acea doză de răbdare. Stăruinţa aia care să îţi permită recunoaşterea post-mortem a realizărilor. (Hmmm… sună cam pretenţios, dar fix aşa simt acum că trebuie să sune definiţia răbdării.)

De lucrat… am tot lucrat. Zilnic. (Mai puţin duminica, fireşte.)

Apoi a venit rândul criticii. M-am simţit oarecum ca un artist la primul vernisaj (iar sună pompos, dar este exact starea prin care am trecut).

Şi m-am dezumflat…

Mi-am amintit de „Work smart, not hard!” şi mi-am zis că renunţ pentru o vreme la lucrul de mână.

Până azi, la 22:23, când un bun prieten mi-a reamintit de o promisiune făcută acum ceva vreme în urmă – un fular…🙂

Grăiește, nu-i bai!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s