Meditaţie la capul pruncului ce doarme

Prea repede zboară Timpul… parcă Ieri Ale era Issa cea Neastâmpărată…🙂

mokudozen

Zoran a plâns. S-a zbătut în braţele mele. “Ţi-e foame, întreb eu?”. Mănâncă puţin. Se smiorcăie. Îl iau in braţe, încep să îl leagăn, şi încet îi cânt “Vine melcul supărat … “.

Adoarme. Îl mai leagăn puţin, ştiu că sunt necesare câteva minute bune pentru a adormi cu adevărat. Dau să îl pun în pătuţul lui…dar îl privesc, şi în clipa aceea am ştiut că nu îl pot lăsa din braţe. Îi privesc feţişoara lipită de sânul meu, de inima mea. Îi ascult respiraţia liniştită. Îi privesc mişcarea obrăjorilor sugând suzeta. Îi privesc năsucul cât un năsturaş…

zen, meditatie zen, buddism, buddha, descopera-ti sinele, cautare de sine, dezvoltare personala, sanatate emotionala, sanatate psihica, sanatate fizica

Îl aşez în cele din urmă în pătuţul lui. Îl învelesc. Şi, ca de fiecare dată, îi sărut tâmpla înfierbântată, soptindu-i la ureche: “Aici e mama, cu tine!”. Sunt cuvintele pe care i le-am spus încă de când era în mine … Aici e mama, cu tine!

Vezi articol original 355 de cuvinte mai mult

Grăiește, nu-i bai!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s