Jurnalul unei femei simple – 7

( 💡 via Corcodușa , la invitația Cuvântei )

Jurnalul unei femei simple

Pentru astăzi 09.11.2013 ora 18:25

Afară … s-a înnoptat. M-am bucurat de soare azi, grație faptului că a trebuit să ajung iar la Băneasa. Pe zi ce trece realizez că nu-mi place să merg la cumpărături – e un ceva în activitatea asta care-mi fură din energie. Energie pe care aș prefera să o consum Afară… 💡

Mă gândesc … că mai sunt 2 zile până pe 11… Cum trece vremea! 23 de toamne au trecut de când am urat pentru prima dată La mulți ani! pe 11.11 unei persoane pe care o pot numi și acum Prietenă. Cred că prietenia asta s-a cimentat tocmai pentru că la începuturi am judecat-o pripit și nu i-am acordat pic de credit… Ciudat… pe cele mai bune prietene ale mele le-am privit întâi chiorâș pentru un ceva ce mă intriga. Apoi tocmai pentru acel ceva le-am păstrat lângă suflet. Nu trebuie să te încrezi în aparențe… la asta mă gândesc… 😉

Din locurile de unde învățăm … nu vom primi nicicând certitudini. Că doar proștii pot spune că sunt siguri de ceva… cam aiurea replica asta, dar… S-o găsi careva să mă contrazică? 🙄

Sunt recunoscătoare pentru cogito ergo sum! Pentru că ignor îndemnul Nu gândi! Testat și verificat – unde nu-i gândire, vai de suflet! Câți or fi recunoscători oare pentru belelele din viața lor? 😕

Din bucătărie … vine miros de pui la rotisor. Aaaa, nu din bucătăria mea, asta-i clar! 😳

Cu ce sunt îmbrăcată … blugi negri cu tighel maro, pulover cafeniu cu torsade, ghete din piele fină de culoarea caimacului. Ei, da, mi-a fost cam lene să mă schimb , asta pentru că plănuiesc să ies la aer. Mișcarea mi-e dragă, zău! 😉

Citesc … rânduri așternute de un copil cu suflet mare cât casa. Va trebui să scriu după terminarea lecturii o prefață. Asta-i provocare în toată regula, dar m-a prins! 🙂

Ceea ce aștept (sper) … să vină odată fiică-mea înapoi la București. Îmi lipsește… Și să văd rezultatul analizelor pe care numai ce și le-a făcut. Sper să fie bine… vreau să fie bine! ❗

Ce mai meșteresc … îmi fac pulover! Albastru în degrade și asimetric pe deasupra… Mugur estimează finalizarea proiectului cam peste 4 ani și jumătate. Păi e musai să-i arăt că românu-i harnic și darnic (nu, nu, asta-i din reclamă, parcă… :oops:) plin de surprize. Better? 😛

Ascult … Girls just wanna have fun. E petrecere în toată regula la concertul de astă seară… Now… back In the Summertime! 😉

Unul dintre lucrurile mele preferate … să analizez. Mă ajută mult chestia asta, chiar dacă unele guri rele spun că e o activitate inutilă. 🙄

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … reorganizarea administrativ-teritorială a holului meu. Asta presupune identificarea, socializarea și colaborarea cu un meșter-tâmplar. Nu-i simplu deloc, știu, că ar avea bietul de făcut din #^@^$ 😳 bici… O exista vreun temerar să se încumete la așa corvoadă? 😕

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Ei, gata și cu Jurnalul… Să vă fie duminica însorită de zâmbet și colorată cu gânduri frumoase! 🙂

77 de gânduri despre „Jurnalul unei femei simple – 7

      1. Dan

        Câte kile de cartofi, daaaaa ??? Bine, Bursucelule…
        Bineeee…
        Te prind eu vreodată înfometată să vii ca un Greiere-Bursucel la o Furnică-Hipertensivă şi să ceri doi-trei cartofi !!! Să vezi tu atunci ce băiat de treabă o fost La Fontaine când a imaginat replica de răspuns a Furnicii… 😈

        Apreciază

        Răspunde
  1. Mugur

    Te cam luași de mine, dar degeaba. Ce-mi arăți tu aici sunt doar două bucățele de tricot care pot fi orice, nu neapărat un pulover! Și sunt ca pentru un pitic!
    Mâinele tău de ieri era să gliseze către un luni ipotetic. Nu știu cum, dar ai reușit, totuși, să te tii de promisiune!
    Spui că este seară, iar tu vorbești de certitudini? Ai măcar certitudinea clipei? Că deja a trecut!
    Mulțumești pentru că gândești? Vai celor ce gândesc, pentru că văd toată suferința ce se adună în jurul și în interiorul lor, datorate celor ce și-au luat adio de la gând și rațiune!
    Iar în final, spun și eu: să-ți fie împlinite așteptările toate, cu binele în tot și în toate!

    Apreciază

    Răspunde
      1. Mugur

        Tu-mi spui că ești o mânuță de om,
        Cât un pitic, vezi doamne, de parc-aș fi în somn
        Și nu văd că ești cât un munte, pe blog
        Iar eu sunt micut si olog!
        Eu am început? Spui tu asta acum,
        În camera ta, acea plină de fum,
        Cu-a ta cafea aburindă-n ceșcuță
        Și fața-ți zâmbind, nevăzută.

        Apreciază

        Răspunde
            1. Mugur

              Dacă îți fac asemenea promisiune, tu ești în stare să ascunzi puloverul, neterminat, în cine stie ce colt de dulap și să nu-l mai termini niciodată!
              Mai bine termină-l tu, apoi mai vedem dacă te las să-l porti. Poate mi-l dăruiești mie, să îmbrac o păpușă cu el, că tot spui tu că esti cât un pitic! Sau, îl dăm Alinei Manole, să-și îmbrace piticul ei din cântec!

              Apreciază

            2. Mugur

              Abia acum văd și eu, cu adevărat, cât sunt de împrăștiat! Ar trebui să merg la culcare, că poate-mi trec împrăstierile și revin și eu la normal, deși normal nu am fost niciodată!

              Apreciază

            3. Mugur

              Lasă că te-ai bucura si tu de atâtea duminici!
              Ce-ar fi să facem săptămâna iar,
              Să-nceapă marți și să nu aibă joi,
              Să ne întoarcem, lenes înapoi,
              Șapte duminici să ne dăm în dar!

              Apreciază

  2. racoltapetru6

    E bine că l-ai ascultat pe Mugur și ai revenit cu date și imagini concrete. Și nu numai el ți-a dus dorul, deci ai grijă de fiecare din noi. Albastrul e și culoarea mea favorită, iar poza ta tot cu nuanțe de albastru e. De fapt e culoarea care se potrivește cu orice.
    Spor la treabă și analize din cele mai optime pentru fetiță!

    Apreciază

    Răspunde
  3. OrhiKamyDeea

    Imi place culoarea pulovarului tau nou ce il vei purta peste patru ani jumate 😉
    Am descoperit o pasiune comuna, doar ca eu nu am timp sa o materializez: tricotatul, iar daca iti place sa cosi goblen ( cel mai nou al meu e inceput acum 10 ani si mai am un colt la el, dar nu vrea sa se coase singur, asa ca il voi inrama secolul viitor, cand ajung la pensie) deja avem mai mult de 3 hobby in comun ;).
    Multumesc de abordare, este o placere sincera.

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Ba o să îl port mai repede, dacă promite Mugur că nu pleacă Dincolo așa pe fugă… 😉
      Nici eu n-am vreme pentru tricotat, dar tre să fac ceva, că nu-mi permit să merg la birou cu pulovere cu muțunachi… că mai repede găsesc haine pe măsură la raionul Copii… raionul Bursucel încă nu s-a inventat! 😦

      Apreciază

      Răspunde
      1. OrhiKamyDeea

        Am aceeasi problema cu pantofii, dar nu cred ca as putea sa mi-i confectionez singura 🙂
        Cel putin nu am incercat inca.
        Cat despre plecarea lui Mugur, sper din suflet sa fie una din glumele lui. Cu toate ca eu nu stiu cand glumeste si cand vorbeste serios.

        Apreciază

        Răspunde
            1. Bursucel Autor post

              Păi… 🙄 Noi am fost cuminți! Cuminți-cuminți! Kamy a făcut grătar… bun chiar, că i-am fost musafir doar! Eu am curățat evacuarea iar la mașina aia de spălat… exact cum m-ai învățat tu…
              Tu ziceai că te tunzi numai ce?! 😕

              Apreciază

            2. Mugur

              La mine a fost ceață, norii au stat numai deasupra mea, ca să ai tu soare prin Herăstrău sau pe unde ți-or fi umblat pașii! Ti-am ținut eu norii, să te poti distra.

              Apreciază

            3. Mugur

              Eu de trei ore am deschis un film, în ideia că-l voi vedea, dar am tot avut musafiri pe blog, iar acum vizionez un documentar foarte interesant, pe blogul lui Decenu.

              Apreciază

            1. Bursucel Autor post

              Ieși de zâmbește-i și tu, poate se îndulcește. Târgu-i deja făcut – o să-mi sumetec mânecile și mă pun pe „elaborat” torturi. Mi-s deschiså la propuneri… Ai vreo idee mai … interesantă de pus în practică? 😕

              Apreciază

    1. Bursucel Autor post

      Mi-ai dat deja ideea salvatoare! 😆
      Pauzele lungi și dese… 😕 M-ar bate gândul, dar mi-e să nu-mi adoarmă rațiunea și să mă procopsesc cu cine știe ce lighioane. O să analizez și asta… 🙄

      Apreciază

      Răspunde
  4. Pingback: Runner’s Blues sau Jurnalul alergatorului novice care bate campii (P+I+P) | NU VORBI, SCRIE!

Grăiește, nu-i bai!