Asta cred că era ora cea cu bucluc… Ceasul rău, deh… Am deschis iar fereastra laaarg, profitând că sunt singura sosită în birou și am inspirat cu drag aerul dimineții… 
…
Turma de elefanți intrată fără veste m-a luat prin surprindere… nici n-am simțit-o! Eram prea absorbită de Alb și prea hotărâtă să-l păstrez cumva. Un minut? Două? Cinci? Cât or fi țopăit elefanții pe spinarea-mi, profitând de neatenție?! Asta nu mai știu… 🙄
Știu doar că am rămas cu amintirea primei Pături de Zăpadă aruncate peste umerii Colegiului. Asta o pun la păstrare aici, că-i loc sigur… 😉
Elefanții au plecat așa cum au venit, dragii de ei! Și-au zis că merit un pic mai multă culoare – un picuț de roșu în obraji, un picuț și mai mult pe buze… Acum, cu ditamai cana de ceai aburind, îl aștept cumințică pe Hapciu, că i-oi fi și lui dragă! 😳
Așa că până una-alta vă spun eu Sănătate! 🙂 Că sigur o să aud urarea asta în ziua care vine… 🙂
Bursucel's Blog 
Iarna a sosit~
ApreciazăApreciază
Da, KOH… Acum e doar rece – albul s-a topit… 🙂
ApreciazăApreciază
Trimite-l pe hapciu la plimbare și rămâi doar cu imaginea superbă a albului tău.
Să ai o zi frumoasă și liniștită!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Mugur! 🙂
cu drag. 🙂
Dau o
ApreciazăApreciază
Ai început să cumperi animații?
Bine ai venit în lumea noastră virtuală!
ApreciazăApreciază
Nope… Testez progrămelul lui Dragoș. 😉
ApreciazăApreciază
Ce știe să facă?
ApreciazăApreciază
Inserează imagini din Yahoo mess – trimite link spre ele. Mai ții minte că tare-mi doream așa ceva? 🙂
Dar e bine să păstrez moderația în a le utiliza, fără să le bulucesc. 😉
ApreciazăApreciază
Bine, copilărie!
Să-ți doresc succes?
ApreciazăApreciază
Ei, deja mă joc cu el, nu vezi? 🙂
Uite, mai am ceva pentru tine –
La drept vorbind, chiar și tu îl poți testa, de vrei… 😉
ApreciazăApreciază
N-am folosit niciodată jucărele de astea. Cred că m-aș juca prea mult, asfel încât chiar nu ați mai ști dacă glumesc sau nu! Doar știi că-mi place să mă joc!
ApreciazăApreciază
Bineeeee! Lasă că vezi tu! 😆
ApreciazăApreciază
Și ce-mi faci? Îmi pui mai mulți maimuțoi?
Am pus două poezii ale lui Păunescu. Dacă nu-ți plac, să mă bați, da?
ApreciazăApreciază
Ufff, așa reputație de Bursucel Bătăuș am? 🙄
Fie… ia să verific eu acum!
ApreciazăApreciază
Las’ că de urechi m-ai luat!
ApreciazăApreciază
Eeeeu?!? 😳
ApreciazăApreciază
Urechea dreaptă nici nu o mai am, așa că nici nu mai pot auzi „stereo”!
ApreciazăApreciază
Nu se poate! 😯
ApreciazăApreciază
Ba da, aud doar canalul stâng! (e drept că scula asta a mea nu are decât un difuzor, pe stânga!)
ApreciazăApreciază
Păi zi așa, că deja mă cam rodea conștiința… 😐
ApreciazăApreciază
P.S. Și dincolo am niște muzică, pe care cred că nu ai văzut-o!
ApreciazăApreciază
Cu siguranță, n-am văzut-o… că ieri nu era picior de cântăreț pe-acolo. 😉
ApreciazăApreciază
S-ar putea să fi fost la ore târzii, când Bursuceii dorm adânc!
ApreciazăApreciază
Eh, Bursuceii ăștia n-au avut Concediu încă, deși a trecut anul în zbor peste ei…
ApreciazăApreciază
Și alții la fel. Eu voi avea conced în anul ce vine. Anul ăsta am avut ianuarie liber, la anu’ la fel. Nici nu am ce face cu așa concediu.
ApreciazăApreciază
Eu i-aș găsi întrebuințare, fii pe pace! Numai să fac rost de el cumva… 😉
ApreciazăApreciază
Și eu! Mă duc să-mi fac verificarea medicală anuală, că sunt cam… babalâc.
ApreciazăApreciază
😆 Auzi la el… 😆
ApreciazăApreciază
Pentru ce nu mă crezi? Știi doar că am „doar” 58 de ani.
ApreciazăApreciază
… anișori poate ai vrut să zici… 🙄
ApreciazăApreciază
De fapt, până la 7 sunt anișori, ai dreptate.
ApreciazăApreciază
Anii ăia, bagă-i în contabilitate, în contul de pierderi, după care poți să-i arunci la coșul de gunoi.
ApreciazăApreciază
Niciun an nu e pierdut, Mugur! Intră la Investiții pe termen lung… 😉
ApreciazăApreciază
Ăia trebuie să fie din tinerețea voinică! Ceilalți se trec la uzură (amortismente, sau cum s-or chema, că am început să uit termenii contabili).
Am trecut și eu la audiții, la Daniel Avram.
ApreciazăApreciază
Eu trebuie să trec la somn…
Să-ți fie ziua ce vine după suflet! 🙂
ApreciazăApreciază
Ție să-ți fie bună!
Somn ușor!
ApreciazăApreciază
Am așezat postarea puțin înainte de ora 13. În timp ce o postam, conversam cu Potecuța!
ApreciazăApreciază
Aha… Firește că te conversai cu Potecuța, că doar e tare făinuță! 🙂
ApreciazăApreciază
A și comentat prima.
Este o fată pe cinste!
ApreciazăApreciază
Da… să știi că adevăr grăiești! 🙂
ApreciazăApreciază
Ce frumos a nins la voooi! 🙂
Cat despre hapciu, eu zic sa faci o baie foooarte fierbinte, bea ceaiuri fierbinti si trimite-l la plimbare. 😉
ApreciazăApreciază
A nins frumos, s-a topit repede… acum a rămas doar frigul. Și răceala, deh… Trece și asta, că n-are ce face! 😉
ApreciazăApreciază
Pingback: Jurnalul unei zile (deloc) oarecare (5) | Hipertensiv
Parcă vezi că-mi pui în cap Terra cu afirmația asta… 😆
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Frumos cântec, Alioșa. Mulțumesc! 🙂
Întorc și eu darul, că sigur prinde bine la nevoie un strop de
ApreciazăApreciază
Bun ceaiul ala Hapciu….face miracole 😀
ApreciazăApreciază
Daaa… numai vară din iarnă nu știe să facă, în rest are toate miracolele la degețelul mic! 😆
ApreciazăApreciază
😆 Tare mi-ar place sa gasesc ceaiul ala de schimba anotimpurile , mi-as cumpara asa…vreo tona… 😀
ApreciazăApreciază
Ceaiul ăla, de-ar schimba și zilele, ar fi perfect! 😆
ApreciazăApreciază
La mine a venit soarele azi, aşa că păturica albă va dispărea probabil până diseară. Vizita lui Hapciu este, cred eu, inevitabilă pentru fiecare dintre noi. În funcţie de felul în care îl primim şi îl servim, va avea o vizită mai scurtă sau mai lungă 🙂
ApreciazăApreciază
Dacă ai soare, ia și asta din parte-mi
… la mine e prea rece pentru el… 😉
ApreciazăApreciază
si mie imi place Hapciu. incearca ceaiul de ghimbir. e miraculos iarna 🙂 sanatate!
ApreciazăApreciază
O să-l încerc, mulțumesc de recomandare! 🙂
Și de urare, că bine mai prinde…
ApreciazăApreciază
Să fie de sunătoare sau de tei. Ceaiul! Iar răceala e trecătoare și vine doar toamna și primăvara. Bursuceii sunt rezistenți! 🙂
ApreciazăApreciază
Așa-i, Petru, sunt rezistenți, zău! 😉 … Numai turma de elefanți a venit peste mine odată cu zăpada! 😳
ApreciazăApreciază
Şi eu, ca şi Foxy, tot pentru baie fooooarte fierbinte votez. Şi pentru prosop alb.
be) fatăăăă … io acum mă prind … tu ai scris postarea de la birou ? În timpul programului ??? 😯 Pfuuuuaiii … poate nu văd asta trecută în Raportul de activitate … 😈
ApreciazăApreciază
😯 N-am mai scris demult un articol în timpul programului… și mi-e dor de vremurile alea, zic drept! 😳
Apoi, am o regulă de pe vremuri – niciodată nu m-a (mă va) prins (prinde) miezul nopții la birou! 😉
Și nu mai scrie blestemății de-astea, că șăf pă șăf să crede pă cuvânt și parcă vezi că-mi iau bobârnace nevinovată… Și eu am o meteahnă – dacă mă nedreptățește șeful, plec fără să mă scuz. Că scuzele acuză, nu? 🙄
ApreciazăApreciază
Alb şi elefanţi. Perfect! Până şi Hapciu devine suportabil…
ApreciazăApreciază
Oh, da! Unde mai pui că nici de ruj nu am nevoie! Curată binecuvântare, nu? 😆
ApreciazăApreciază
Dacă făceai poza asta astă vară 🙂 , aveai zăpadă, dar mai aveai și ditamai soarele sus pe cer, nu? 🙂
ApreciazăApreciază
Avem, e drept… 😳 unde mi-o fi fost mintea astă-vară? 🙄
ApreciazăApreciază
Moamaa ce dragut e la tine acolo! A nins toata noaptea cred.
Acu botosei si caciulita 🙂
ApreciazăApreciază
… ca-n poveste… Apoi Ziua a stricat tooot, dar tot ce-a fost lucrat Noaptea… 🙄
Doar de botoșei și căciuliță nu scăpăm. 😉
ApreciazăApreciază
Si la mine a nins putin. Ador iarna. Atata am asteptat zapada 🙂
ApreciazăApreciază
Uite, vezi? 🙂 Important e să găsești partea frumoasă a lucrurilor. 😉
ApreciazăApreciază