Jurnalul unei femei simple – 12

(💡 via Corcodușa , la invitația Cuvântei )

Jurnalul unei femei simple

Pentru astăzi 15.12.2013 ora 03:26

Afară … parcă-i un făcut! Fund de ceaun e… nu-mi dezmint predilecția de a scrie la ore mici, mici de tot, așa că altă culoare nu-i pot atribui peisajului. Cred că e de vină liniștea pentru cheful ăsta al meu de-a scrie… că nu mă lasă sufletul  să dau vina pe cafeaua de-am făcut-o cu-o oră în urmă. Hmmm… era liniște până să scriu – acum ascult Corul Câinilor Lătrători la Lună. Se disting cert vreo patru tonalități, dar n-aș putea spune clar câți membri participă la eveniment. Chiar de mi-aș turti nasul de geam, tot n-aș distinge nimic în bezna de-afară…😉

Mă gândesc … la Bioritm. Pe bune! Pentru orice chestie de pe lumea asta există o explicație, nu? Iar eu, gândindu-mă mai bine, trebuie să recunosc că mereu am dat randament noaptea. Știiiu, gurile rele ar zice Păi da, măi Bursucel, măi… că dacă dimineața ta îi decalată cu nu-ș câte oreeee! Dar nu, zău că nu! Dimineața mea a fost trasată ieri – sâmbătă – de un Cineva grăbit care a format greșit un număr de telefon. Exact, pe mine a picat pacostea și m-a trezit… Definitiv la 8,30! Eh, i-am urat omului Zi bună! Sau poate mormăit… Revin la Bioritm – l-am calculat pentru ziua de azi și zic așa – din surse sigure nesigure pe care nu mă hotărăsc cum să le cataloghez, azi o să puteți conta pe mine emoțional – 97% și intelectual 81%. Partea proastă e că ăl fizic e cam mititel – 14%… Așa le-a ieșit ălora din calcule… Mă gândesc serios că azi chiar de m-ați ruga, n-am cum să fug!🙄

Din locurile de unde învățăm … de la alții citire, via proverbe și zicători, se-aplică mai nou la mine Nevoia te-nvață ce nu ți-i voia. Adaptez, mai nou. Iar experimentez pe pielea-mi, în speranța c-o să mă-nvăț minte și n-o să-mi repet apoi Pfiuu, trăznaia asta am mai făcut-o odată!😳

Sunt recunoscătoare pentru … prieteni. Chiar de-aș da cu bâta în baltă, sunt doi cel puțin care nu m-ar lăsa de izbeliște. Bine, mă străduiesc să nu pic în belea… promit chiar să-mi dau silința să pun la loc kilogramele pentru care mi-am luat mustrare acum vreo două zile. Doar că aș fi recunoscătoare și mai și de-aș găsi păsuire la termenul de onorare a promisiunii – trebușoara asta nu e tocmai floare la ureche și necesită muuultă canoneală din parte-mi… d'oh

Din bucătărie … se-aude un șuierat cam așa… whistling

Cu ce sunt îmbrăcată … eternul și pufosul prosop maaare de bumbac alb… asta pentru că nu știu de ce, dar nu-mi mai plac neam pijamalele alea cyclamen. Într-atât m-am detașat de ele, încât aș fi în stare să le transform în pânză de sac. Deci, dacă vreodată o să scriu într-un sac peticit cu un pisoi, să fie clar că e vorba de pijamalele cu pricina! hee hee

Citesc … printre picături. Ca să ies basma curată și să pot isprăvi Prefața promisă am citit cărtișica cap-coadă (condensată) în lectura autorului. Spun iar Mulțumesc! Și iar realizez că Doamne-Doamne mă iubește așa cum sunt…🙂

Ceea ce aștept (sper) … să-mi recapăt Timpul meu. Cel pentru mine. Și să termin odată cu finisajul camerei. Mereu mai găsesc că e ceva de corectat, modificat, îmbunătățit… Aștept să pot percepe și eu locul ăsta ca fiind măcar un pic acasă. Posibil ca atunci să mă împac și cu mine însămi… peace

Ce mai meșteresc … Croșetez… Ăsta e semn că încă nu mi-s complet ok. E și prea mult stres la muncă, e drept. Mai că aș zice că-i fugărește perspectiva venirii lui Moș Crăciun, nu alta! thumbs down

Ascult … cum căntă despre Acasă Smiley… îmi place mie, îi place lui Ale… e perfect! thumbs up

Unul dintre lucrurile mele preferate … să râd. Și mi-e ciudă că la mine nu se aplică zicala Râsul îngrașă! Mi-ar fi fost tare de folos…🙂

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … pe principiul ultima 100 metri am un teanc de chestii de redactat. Chestii inutile, numai bune de pus pe foc. Dar te pui cu birocrația?! Mi-ar fi plăcut ca în week-end-ul ăsta să atârn pe ușă Plecată la Bușteni!😉

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Sunt Buștenii de anul trecut, e drept… Dar știu că poza asta îi e tare dragă cuiva…🙂

P.S. Îmi făcusem eu așa un plan de bătaie – adică după ce terminam de scris, săream gardurile prin curți și scriam eu ce pofteam în voie. Doar că Moș Ene îmi face cu ochiul – asta da realizare! Și nu-l refuz, că iar mă pedepsește apoi, urâciosul!😆

Îmi spun mie Somn ușor! și vouă Să vă fie cafeaua aromată!

Sare și piper nu vă pun în ea, las la schimb un zâmbet alături…

coffee🙂 rose

9 thoughts on “Jurnalul unei femei simple – 12

  1. krab607

    Bursucel, să ştii că-i general valabilă chestiunea asta cu fugăreala asta de la muncă înaintea venirii Moşului. Nebunie curată. Vor să fie puse la punct toate înainte de Sarbători şi ca o consecinţă, ne aleargă ca pe caii de curse. Saptămîna viitoare va fi o crimă şi-o pedeapsă da’ ne-om descuca fiindcă avem nervii de oţel. Dar şi cînd se va sfîrşi totul, ţine-te petreceri!😆

    Apreciază

    Răspunde
  2. Drugwash

    Of, măi Bursucel bursucit, da’ n-am făcut io program de bioritm?! Nţ, nţ, nţ…🙄 Ia te uită colea!

    În rest, nu’ş ce să mai zic, că mă plesneşte şi pe mine un somn cîteodată… Numa’ ce dormii de la şase la şase!😳 No, azi încă nu te-a trezit nici un nene, bag de samă – să mă ofer voluntar?😛

    Hai să-ţi fie ziua frumoasă! Huguleţ!😉

    Apreciază

    Răspunde
  3. Mugur

    Eu mi-am făcut datoria, am așteptat până după ora 4, iar dacă am văzut că nu vrei să apari, am plecat și eu, ca omul, să trag un pui de somn! Nici nu mă trezesc bine, că te văz apărută colea, ca să-mi faci în ciudă că nu am mai așteptat nițel! Și încă n-ar fi mare lucru, dar văd că ți-a luat o grămadă de vreme ca să ne trimiți câteva fluierături, că mai peste tot fluieră… vântul! Nu prea te mai lași dusă la citit, în bucătărie, ioc, de îmbrăcat, ioc, mai rămânea puțin și jurnalul avea aceeași soartă!
    De tricotat tricotezi, dar de văzut, ioc și aici, că aștept de multă vreme pulovărul acela albastru, cu accesoriu roșu, pe care ziceai că-l dai gata în câteva zile.
    Dar te iert, asta pentru că fotografia expusă de tine îmi trezește și mie amintiri, din locul unde am trăit cinci ani, poate cei mai bogați în lecturi, poate cei mai neplăcuți din alte puncte de vedere, dar eu privesc partea plină a acestui pahar.
    Bine că ai apărut, totuși, pe aici, căci eram îngrijorat și tocmai voiam să încep căutările, pe la „obiecte pierdute”!
    În rest, să-ți fie zâmbetul pe buze și să împarți cu noi cafeaua ta aromată!

    Apreciază

    Răspunde
  4. racoltapetru6

    Tare mi-ai lipsit în ultimele zile, Bursucel, și mă bucur că ești la fel de spirituală. Cu ajutorul tău mi-am amintit și eu de primul meu jurnal și îți sunt recunoscător.
    Să ai o dimineață bună, chiar de va fi pe la amiază atunci când vei citi urarea!🙂

    Apreciază

    Răspunde
  5. Dan

    Eteeee… avem din nou Bursuceeeeel … Pe unde pisici mi-ai umblat ? Lasă, că-mi răspunzi altă dată.
    be) trece-mă şi pe mine pe lista cu ăia doi chiar dacă doar ne ştim doar din citite.

    Apreciază

    Răspunde
  6. drstoica

    Tu îmbrăcată în prosop pufos umbli doar prin casă, da? Că afară… îți îngheață prosopul, nu alta!🙂🙂
    Place și mie Acasă. La mine și în piesa lui Smiley.
    Zi de cărtișica aia, că mare dreptate ai cu Doamne-Doamne: te iubește chiar și-atunci când nu-ți mai vine să crezi.🙂

    Apreciază

    Răspunde

Grăiește, nu-i bai!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s