Invizibil

Azi n-am avut prea multe cuvinte. Pe De ce? l-am tot împins de la prima oră a dimineții spre fundul sacului. Păi… uneori e bine sau nu să-ți golești au ba mintea de gânduri ?!  d'oh

Azi am zis că locul licuricilor e în sac, peste întrebarea-mi favorită! Am strâns bine-bine gura sacului cu un nod gordian și gata! Toate șușotelile, cârcotelile le-am redus la un Ssst! fără drept de apel. Nu-mi plac mie excepțiile? 🙄

Tot azi am descoperit din greșeală ce este dezamăgirea… I don't know

Lecția de limba română. Profesorul întreabă:
– Ion, ce este dezamăgirea?
– Dezamăgirea e atunci când mergi seara pe drum, în fața ta merge o fată frumoasă, iar când să te apropii de ea apare un autobuz și ea pleacă.
– Bine, bravo Ionele!
– Vasile, ce este dezamăgirea?
– Dezamăgirea e atunci când mergi seara pe drum, în fața ta merge un băiat frumos, iar când să te apropii de el apare un autobuz și el pleacă.
– Hmmm…
– Bulă, ce este dezamăgirea?
– Dezamăgirea e atunci când mergi seara pe drum, în urma ta merge Vasile, iar la orizont nu se vede nici un autobuz…

Deci, dezamăgirea este în strânsă legătură cu autobuzul… și opțiunea, firește! whistling

Da, am cam fluierat a pagubă de cuvinte și-n pauza de țigară am ridicat ochii spre Bunul. Nu era la locul lui… Plecat cu trebi pe te miri unde, mi-a lăsat doar un cer de-un albastru demențial, peste care a aruncat în grabă o perdea de Nori și aburi…

Bunule, o să mă fac de data asta că nu văd că ești cam invizibil de ceva ore bune… Nu te întreb nici de ce?, nici pe unde-mi umbli. Găsesc până la urmă că și dezamăgirea-și are rostul ei și-mi caut culori pentru un zâmbet. Unul mai frumos decât cel furat la prima oră a dimineții. Ia să-mi zici de-ți place ăsta… 🙂

P.S. Iar de nu ți-i pe plac, fă-mi rost, rogu-te, de alte culori…dar să știi că albastrul nu ți-l dau înapoi nici să mă pici cu ceară! don't tell anyone

38 de gânduri despre „Invizibil

  1. Mugur

    Ți-aș grăi, dar bag seama că tu vrei oarece culori. Păi să caut prin vechile mele cutii, că mai aveam ceva zâmbete ascunse pe acolo, poate ți s-ar potrivi vreunul!
    Și ți-aș înlocui albastrul cela cu puțintel roz, căci este mai frumos așa. Și poate or ieși și licuricii la iveală din sacul tău, să-ți mai lumineze olecuță nopțile tale celebre!

    Apreciază

    Răspunde
      1. Mugur

        Bag de seamă că-ți cam plac jocurile de lumină și culoare!
        Pe lângă auroră nu mai desenezi și niscai stele? Pot fi și verzi, dacă n-ai alte culori!
        Da’ aș mai zice să lași dezamăgirea să plece pe alte cărări și tu să le vezi doar pe ale tale, cele frumos colorate în roz, cum zisei mai devreme!

        Apreciază

        Răspunde
  2. racoltapetru6

    Las’ că-i minunat cerul tău, ba chiar nu-i strică un pic de nor (sau e fum?), pentru diversitate. În curând se topește zăpada și paleta culorilor se va lărgi considerabil. Până atunci ține-o tot într-un zâmbet! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Chiar era și nor, și abur (sună parcă mai fain parcă decât fum 😉 )
      Pe-aici zăpada încă-și face de cap, dar la modul frumos. Am un teanc de poze de poveste – ar trebui să-i mulțumesc Iernii până nu pleacă de-a binelea… 🙂

      Apreciază

      Răspunde
            1. Bursucel Autor post

              Apăi nici eu nu știu, zău… Cred că e un pic din amândouă…
              O fi de vină faptul că am rupt din timp să țopăi pe-aici… oi fi călcat în băltoaca aia cu alintătură și-acu… sigh
              Nu lua-n seamă, sper să treacă fuguța! 😉

              Apreciază

Grăiește, nu-i bai!