( 💡 via Corcodușa , la invitația Cuvântei )
Pentru astăzi 08.02.2014 ora 16:15
Afară … în sfârșit – e lumină! Albă, caldă și veselă. Pe sub fereastră trec fel de fel de oameni și mașini – e vânzoleală cum n-a mai fost de ceva vreme. Aș spune chiar că e o zi de iarnă plăcută, care mai că mă îndeamnă la o mică evadare din casă. Dar nu, de data asta amân ieșirea – acum e vremea evadării în virtual… 😉
Mă gândesc … la alb. E atât de simplu de murdărit… Gândurile altora pot întina puritatea gândurlor tale. Ca și zăpada – urmele de bocanci o transformă din alb în gri. Hmmm… am eu ceva cu gri-ul, asta e clar! Realizez că al meu ori alb, ori negru! nu e tocmai ideal… Uite, îmi presar cenușă pe creștet (ufff, până și cenușa e gri, mama ei de treabă!) și recunosc – eu recomand oricui moderația, dar nu reușesc să o aplic. Nici în muncă, nici în sentimente… Gândesc că sunt un lup moralist… 😕
Din locurile de unde învățăm … ei, ar fi simplu de le-am ști locurile astea. Deseori ni se întâmplă să credem că știm să ne descurcăm într-o anumită situație. Simulare de incendiu… M-am lămurit cum mă descurc în condiții de criză – încă-mi caut locul de unde pot învăța. Până-l găsesc mă bazez pe verde…
Sunt recunoscătoare pentru … că e sâmbătă. În fond nu e o rușine să fii recunoscător pentru lucruri simple… 😉
Din bucătărie … chiar dacă miroase a ceapă, a gătit Dan și pentru mine. Mai mult ca perfect! Merită savurat meniul!
Cu ce sunt îmbrăcată … bumbac bleumarin, plăcut fin… Cred că e cea mai faină achiziție pe care am făcut-o în ultima vreme – ceva care-mi vine ca turnat, cum rar mi se întâmplă să găsesc. Are o atingere plăcut-catifelată, ca mângâierea unei persoane care te iubește… 🙂
Citesc … aș fi spus nimicuri, dar nu e corect. Fiecare rând așternut are importanța lui. Citesc gânduri așternute de alții… Frumoase, aș putea spune cu mâna pe inimă…
Ceea ce aștept (sper) … cumva imposibilul. Știu, e greu să fiu înțeleasă de cei din jur uneori. Poate pentru că nu vorbesc aceeași limbă cu ei?! Sper doar să nu mai fiu judecată superficial. Știu, pentru unii asta este o cerință greu de ingerat…
Ce mai meșteresc … încă nimic. Încă n-am starea necesară… Am învățat de-a lungul timpului să fac lucrurile atunci când starea de spirit mi-o permite. Altminteri, e pierdere de vreme și energie…
Ascult … Aerosmith – Cryin… îmi place și melodia, și videoclipul… Pentru asta ar trebui să-ți mulțumesc, Kamy!
Unul dintre lucrurile mele preferate … numai ce a trecut – a venit și apoi a plecat blonda de soră-mea… Îmi place să-mi fie în preajmă oamenii dragi. E sărbătoare de zâmbet atunci…
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … poate upgrade… poate… cochetez iar cu ideea de roșu. Doar cochetez, încă nu mi-s sigură de pun în aplicare au ba ideea… 😉
Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
Iar nu m-am putut hotărî cărei imagini să-i acord prioritatea… fiecare din ele are un ceva aparte care m-a impresionat. 😉
Să fiți veseli, calmi, să depășiți incertitudinile cu zâmbet cuminte și să vă însoțească mireasma suavă a zambilelor…
Cam așa aș rezuma eu urarea de
Toate cele bune, dragilor!
Nice post
best wishes always
ApreciazăApreciază
Thank you, D.H.
All the best to you too! 🙂
ApreciazăApreciază
O seară caldă cu gînduri bune şi zîmbet! Huguleţ! 😉
ApreciazăApreciază
La fix ai intrat… mă pregăteam să ies la rece, de era să las bunătate de Huguleț cu aripile în așteptare…
Iaca și completarea…
ApreciazăApreciază
Săru’ mîna, să-ţi fie frumos şi bine ori pe unde te preumbli! 😉
ApreciazăApreciază
Carrefour Băneasa – unde-altminteri aș putea pleca eu val-vârtej? 🙄
ApreciazăApreciază
Apoi păcatele mele, doar nu ţi-oi ţine io socoteala la drumuri! 😯 Că doară nu ţi-oi interzice singură o plimbare de seară, un film la cinema sau mai-ştiu-eu ce ţi-ar pohti inimioara… 😉
ApreciazăApreciază
Asta-mi place mie… Libertatea de mișcare mi-e într-atât de dragă, că n-aș da-o pe nimic, Dragoș! 😉
ApreciazăApreciază
Păi ştiu, că sîntem de-un soi, amîndoi. Roadem lesa mintenaş! 😆
ApreciazăApreciază
Oh, da… până tocim dinții, mama ei de lesă! 👿
ApreciazăApreciază
Sau – în cazul meu – gingiile… că de unde dinţi!? 😀
ApreciazăApreciază
N-ai tu idee cu ce repeziciune apar colțișorii la nevoie, de te-ntrebi de n-ai cumva prin arborele genealogic rătăcit vreun rechin?! 😕
ApreciazăApreciază
Dreptu-i – strîmb am mai gîndit!
Colţişorii-au şi ieşit. 😀
ApreciazăApreciază
… și profit, și rod, măi frate, tot cu gând de libertate! 😆
ApreciazăApreciază
Roade lesa, roade gardu’…
Să-mi bag […]: (zise) leopardu! 😯
ApreciazăApreciază
Nu băgaaa, că știi prea bine – ieși în pierdere, vecine! 😆
ApreciazăApreciază
The pictures are lovely, and I love the words you shared…have a beautiful weekend my sister!
ApreciazăApreciază
Sorry for the inconvenience – sometime WordPress is so careful and embarrass me… 😳
Thank you, I’m glad when people really read what I write. 🙂
I wish you all the best!
ApreciazăApreciază
Cu placere, Bursucel. Ma bucur ca am putut contribui la infrumusetarea starii tale
Dar tu m-ai rasplatit dublu cu trandafirul.
ApreciazăApreciază
Mi-ai dat un impuls, ce-i drept… Meritai chiar un răzor de trandafiri, dar cum e iarnă… 😉
ApreciazăApreciază
Ai un mod straniu de a rezuma lucrurile, nu crezi ? 😆
ApreciazăApreciază
Ufff… mă-ntreb la care … lucruri te referi?! 😕
ApreciazăApreciază
Acum, punctual, mă refer la finalul postării.
În rest, nu sunt în postura de a te judeca în vreun fel. Deși uneori am dubii, ești totuși femeie matură și ai capacitatea de a ști singură ce anume și cum alegi să rezumi, ori, după caz, să dezvolți. Sau, nu ? 🙄
ApreciazăApreciază
😆 Mama ei de oscilare! 😳
La capitolul ăsta am mereu nevoie de pumnul de cenușă regulamentar imperios…
ApreciazăApreciază
Mai degrabă ai avea nevoie să te scuturi în pisici de cenușa aia. Că tare darnică ești la a-ți garnisi freza și nu știu dacă asta rezolvă ceva.
ApreciazăApreciază
Măi… sincer nu prea rezolvă, zic drept. Doar anesteziază chestia aia urâcioasă de-i zice Conștiință, tu-i ceapa mamii ei cui o fi inventat-o! 👿
ApreciazăApreciază
Eu despre Conștiință știu că e chestia aia care suferă atunci când alte părți din mine se simt bine. Și cum nu-i drept nici ca celelalte părți să se simtă mereu bine în dauna Coanei Conștiințe, dar nici madama în cauză nu-i fair s-o ducă într-un dolce far niente, lăfăindu-se într-un hamac la umbră, fără griji și fără a fi deranjată în vreun fel, încerc să împac și capra și varza și n-am nicio problemă în a da de treabă ambelor părți. Cum prind Conștiința că ațipește în hamac, cum țup ! – dau iama prin cele imorale. ilegale ori care îngrașă. Când tanti Conștiința se trezește sigur că face gât și se scandalizează. O mângâi pe creștet și chiar îmi pasă de zbuciumul ei, dar, na belea !, „răul” deja e făcut ! 😛
ApreciazăApreciază
Danee, drept mai e că ăi de pe Marte gândesc muuult mai practic decât cele de pe Venus – tare-mi mai place filozofia asta a ta, zău! Am văzut aievea tot-tot-tot! Mai ales Hamacul și pe Coana Conștiință, plus mângâierea pe creștet garnisită cu Zâmbetu-ți…
Adaptez exclamația lui Pilat ăl din Pont și zic Iote Tablou’!
ApreciazăApreciază
Nimeni nu poate să te acuze că ai fi lup! Doar ești Bursucel, și ți-ar sta bine și de moralist! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulțumesc de-ncurajare, Petru… A sunat tare, tare fain până la reactivarea lui Pisici, fată, errare humanum est!
ApreciazăApreciază
Lasă cenuşa aia că nu face bine! Am furat o zambiluţă şi ţi-am lăsat o îmbrăţişare maaare!
ApreciazăApreciază
Oi fi eu încă somnorici, dar când aud de-mbrățișare, ehe! Sare somn, îmi invadează soarele printre gene și pleacă mânuțele de la sine uite-așa!
ApreciazăApreciază
Frumoasa postare !
ZAMBILELE postate de tine
Ti le ofer ca dar virtual de la mine
Pentru cum ne tratezi
Prin ceea ce postezi
De fiecare data
” BURSUCEL” doamna stimata !!! 🙂 🙂 🙂
O duminica excelenta !
Aliosa.
ApreciazăApreciază