Free Style

Știi? Uneori apariția unei singure persoane poate alunga stolul de cuvinte. Vântul le poartă departe, lăsând un gol umplut doar de o liniște obositor de apăsătoare. Dar în spatele tăcerii poți intui gândurile bune. Și zâmbetul. Ele sunt mai greu de suprimat…

Și abia când realizezi asta zâmbești la rându-ți… 🙂

49 de gânduri despre „Free Style

    1. Bursucel Autor post

      Deh, setarea by default își pune amprenta mereu. Păcat că unii uită asta și-mi iau tăcerea ca pe o ignorare la adresa lor. Așa că din vreme în vreme mai trebuie să desenez ca să priceapă. 😉

      Apreciază

      Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Așa știi tu să descrețești frunțile, Potecuță, de numa-numa! Căutând frumosul în mesaj, am realizat că de data asta n-a mai fost nici criptic, nici eliptic – mai simplu și mai direct de-atât cred că nu se putea scrie. 😉
      rose big hug

      Apreciază

      Răspunde
      1. Mugur

        Nu cumva încorsetările le creem tot noi?
        Nu cumva acceptarea lor ni se datorează nouă?
        Am putea pur și simplu să nu le acceptăm și atunci am fi mult mai fericiți, vorba ta!

        Apreciază

        Răspunde
          1. Mugur

            Dăm afară egoismul! Acesta nu ne poate aduce fericire! Mai sunt și altele ce ar trebui date afară!
            Încorsetările nu sunt doar cele pendinte de cei dragi, pe care sunt de acord că trebuie să le acceptăm, ele mai vin și din solicitările unei societăți incorecte față de noi. Pe acestea ar trebui să nu le acceptăm! Să le respingem cu obstinație!

            Apreciază

            Răspunde
            1. Bursucel Autor post

              Da, da! Jos societatea incorectă! 👿
              P.S. Uite cum le-am găsit de lucru piticilor cei tropăitori – îi pun să joace țonțoroiul pe societatea asta! dancing

              Apreciază

            2. Mugur

              Mă gândeam și eu că ar putea fi și Bursucei serioși, dar bag seama că m-am înșelat!
              Nu-i bai, mergem mai departe, cu gluma înainte!
              Să nu-ți uiți zâmbetul! 🙂

              Apreciază

            3. Bursucel Autor post

              Uite cum stă treaba în lumea asta – Bursuceii serioși mai mult de 2-3 sesiuni (maxim) se transformă în Bursuci în toată regula. Asta nu prea mi-i pe plac, fiindcă Bursucii trebuie să facă ooorice altceva numai ca să nu zâmbească și să ajungă de poveste… Păi merit eu așa corvoadă? 🙄

              Apreciază

            4. Mugur

              Dar cine-mi oprește Bursucii în toată regula să zâmbească? Sau să ajungă de poveste?
              Oricine are aceste drepturi!
              Și cine zice că doar Bursuceii au dreptul la zâmbet? Adică eu nu am voie să zâmbesc?

              Apreciază

            5. Bursucel Autor post

              Am zis în lumea asta, Mugur… Adică în cea a Bursuceilor. Regula e regulă, ca peste tot. Vrei să fii Bursuc respectabil? d'oh Renunți la zâmbet și trăznăi, că astea-s doar pentru Bursucei zăpăciți!
              P.S. Tu poți să zâmbești în voie! Și dacă te ia careva la rost, dă vina pe mine… 😉

              Apreciază

            6. Mugur

              Dacă am face separație de lumi , atunci nu știu unde mai ajungem! Eu zic să fim toți de-un fel, să zâmbim la fel, să râdem la fel, chiar dacă nu identic, pentru că după aceea ne-am plictisi. Să putem fi noi înșine! Aici este secretul unei vieți frumoase, zic eu!

              Apreciază

            7. Bursucel Autor post

              Vezi tu, Mugur… Uneori a fi tu însuți presupune a te rupe de lumi. Poate părea anapoda, dar eu prefer să fiu Eu, indiferent de prețul pe care trebuie să îl plătesc… 😉

              Apreciază

            8. Mugur

              Înseamnă că te vei rupe de lumea Bursuceilor pentru că dorești să fii tu însăți!
              Nu cred că vei face asta!
              Vei rămâne Bursucel Chiar dacă asta ar însemna să nu fii tu însăți!
              Deși…
              Dar mai bine lasăm discuția asta!
              Tot mai frumos este un zâmbet! 🙂

              Apreciază

  1. Camelia

    Tăcerea are cele mai multe necuvinte, iar doi oameni acolo se întâlnesc cu adevărat, în nerostire, când unele nespusuri sunt cuvântate de tăcere.
    Tăcerea spune când cuvintele tac.

    Zâmbesc acum unor gânduri deloc păsări călătoare.

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Nu toți știu să citească necuvintele… Majoritatea percepe tăcerea ca pe un ofensator ignore, ca pe o ingratitudine. Păcat că uneori e necesară traducerea pentru revelarea tabloului… 😉

      Apreciază

      Răspunde
  2. Camelia

    Tăcerea are multe chipuri, asta’ adevărat, şi tot adevărat e e că uneori cuvintele mai mult întunecă ce vor să spună.
    Şi mai sunt şi acele cuvinte care se ascund ele însele în umbra lor, nevrând cu niciun chip să se desprindă de pe fundalul tăcerii.
    Mult de stat la poveşti despre asta, şi-aş face-o, şi-ai face, cred, doar că acum, deşi noaptea’i încă tânără, ora e cam târzie pentru mine.
    Dar o să mă întorc cu drag acum că te-am aflat.

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Subscriu și eu la spusele-ți, că mâine vreau-nu vreau tre să-mi ocup scaunul la birou cu folos că – deh! – cică munca înnobilează
      Cu siguranță ne vom mai găsi și cu tot dragul! big hug

      Apreciază

      Răspunde
  3. StropiDeSuflet

    Din proza şi imagini ….

    Am văzut în adâncul cuvintelor
    Liniştea sufletului tău…
    Am privit pe oglinda apelor
    Şi am găsit înflorită acolo
    Seninătatea gândurilor tale
    M-a învăluit zborul pescăruşilor
    Foşnirea lor calmă
    Şi am simţit aripa prieteniei
    Unduind, albă….

    Apreciază

    Răspunde
      1. StropiDeSuflet

        Văzând cât întârzii pe blogul meu, mi-a fost teamă că te-ai rătăcit prin labirintul de stropi de suflet împrăştiaţi pe tot blogul şi m-am gândit să te aduc „acasă la tine”, dar acum m-am liniştit şi de-acum, fiindcă ai învăţat drumul, te voi aştepta oricând cu drag, dar te previn: nu pun decât screri pentru cei mici. Extrem de rar mai ies din „tiparul” pe care mi l-am propus. Eu sigur îmi voi alinta spiritul pe minunatul tău blog!

        Apreciază

        Răspunde
        1. Bursucel Autor post

          Ah, am uitat să mă prezint, Aurora! Mi-s un Copil mare și-mi plac la nebunie poeziile pentru copii, poveștile scrise cu tâlc. winking
          Așa că mi-ar fi peste poate să nu-mi placă felul în care scrii…

          Apreciază

          Răspunde
            1. Bursucel Autor post

              Ei, de-i așa promit să-ți netezesc cărarea!
              Pun stropi de rouă peste iarba crudă
              Și-aduc trei greieri. (Sper să se audă
              Din poarta ta când vor porni cântarea.)
              big hug

              Apreciază

Grăiește, nu-i bai!