Ți s-a întâmplat vreodată să simți că locul pe care ai învățat să-l numești acasă ți-e stingher? Ți-ai dorit vreodată să te transformi într-o chestie volatilă, să treci plutind pe lângă oamenii neasemeni ție, sperând din tot sufletul să-i știi ocupați, preocupați de orice altceva decât de trecerea ta? Invizibilitatea… ai tânjit vreodată după ea?
sau
Ți s-a întâmplat vreodată ca Omul pe care l-ai rănit cu un gest necugetat cândva (îndeajuns de tare încât să te macine conștiința) să-ți spună peste ani ești cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în viață? Ți-ai simțit sufletul mic, strâns ca-n pumn? Imponderabilitatea… ai tânjit după aripi?
dacă nu, atunci
Bucură-te că nu te simți mac stingher într-o mare de ciulini, temător ca vântul să nu înlesnească apropierea nefirească a spinilor, dar dorindu-și cu ardoare ca același vânt să-l sărăcească de veșminte până la ultima petală. Eliberarea… mai știi ce culoare are?
Reblogged this on distandi .
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
Ţi s-a întîmplat vreodată să primeşti un huguleţ pur şi simplu fiindcă eşti aşa cum eşti şi cineva nici n-ar concepe să fii altfel?
Dacă nu, atunci bucură-te fiindcă ai un huguleţ care te aşteaptă cu drag! 😉
Şi nu-mi spune nimic, fiindcă ştiu. Şi mă bucur tare-tare pentru tine. 🙂
ApreciazăApreciază
Iaca tac. Tac și-ntind mâinile cu gând de largi aripi.
ApreciazăApreciază
😉
ApreciazăApreciază
Știu să ascult poveștile naturii….
ApreciazăApreciază
Mulțumesc…
ApreciazăApreciază
Dacă nu-mi aminteam de „ne complicăm în simplitate, uităm de tot, de unitate”, aş fi lăsat un comentariu ceva mai complex acum. Daar, e atât de simplu şi frumos ceea ce ai scris, încât nu o voi face.
Ţi-am citit repejor descrierea, mi-a sărit în ochi faptul că asculţi o multitudine de genuri muzicale, las asta aici şi-mi continui construirea aripilor după care tânjim cu toţii. Pe curând! 🙂
ApreciazăApreciază
Ups, scuze, am copiat link-ul de la ce ascultam…asta voiam să apară aici 😀
ApreciazăApreciază
Ei, nu-i bai! 😆
A fost o surpriză frumoasă Simina. Jazz, jazz… ăsta mi-a fost gândul când i-am auzit tonalitățile vocii.
P.S. Să-ți croiești aripi frumoase!
ApreciazăApreciază
N-am avut curiozitatea de a o mai căuta pe tipă, mă mulţumeam cu apariţia ei pe piesa celor de la Veritasaga…acum, că m-ai făcut curios, chiar voi căuta…să cauţi live-ul de la piesă, îmi pare că sună chiar mai bine decât originalul.
Încerc, sper să-mi iasă 😀
ApreciazăApreciază
Mulțumesc de trecere. Și pentru muzică, și pentru cuvintele calde. Pe curând să fie!
ApreciazăApreciază
Dacă aș fi invizibil aș putea oare să mă strecor printre oameni și să-mi văd de drumul meu nestingherit? Crezi că astfel nimeni nu mă va mai băga în seamă în trecerile mele prin viață?
De-aș fi imponderabil aș încerca să zbor printre gânduri, ale mele, ale altora, ,in încercarea de a cunoaște fiecare trăire, a fiecăruia, poate să înțeleg viața cu rosturile ei adevărate! Oare mi-aș da seama dacă am fost cel mai frumos lucru ce s-a întâmplat în viața cuiva? Sau aș rămâne uitat în colț de sertar, precum o hârtie fără valoare?!
Mă-nțeapă ciulinii din margini de drum, îmi simt petalele zburate departe de mine, mă simt stingher în colțul de lume ce mi-a fost lăsat ca singur areal pentru viața aceasta.
Eliberarea are cumva culoarea vântului?
Durerea este roșie precum floarea de mac ițită în marginea drumului, printre bălarii și spini!
ApreciazăApreciază
Fiecare întrebare își va primi răspunsul la vremea ei, Mugur. Abia atunci poți vedea culoarea Eliberării. 🙂
ApreciazăApreciază
De nu este în cenușiu, este bine!
Să prefer vântul?
ApreciazăApreciază
Doar dacă-i smulgi promisiunea că-ți va duce departe melancolia, altminteri…
ApreciazăApreciază
Mi s-au intamplat multe, draga Bursucel , si acum astept notele copilei ! 🙂 Frumos scrii !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Liana. Tot ce pot spera e că ai trecut cu bine peste hopuri. 🙂
P.S. Am așa un sentiment că notele vor fi cele optime și-ți vor aduce liniștea.
ApreciazăApreciază
Și dacă mi s-au întâmplat, ce pot să fac decât să sper și eu în eliberare? Dar să fie lină, ca o adiere de vânt prietenesc, pentru că schimbările radicale nu-mi priesc, oricât ar fi de benefice.
Săru-măna pentru macul oferit! 🙂
ApreciazăApreciază
Așa-i, Petru… Când Speranța dispare, se lasă întunericul…
Macul ăsta! Am eu ce am cu macii în ultima vreme… Sunt calzi, fini, fragili… au o poezie aparte. 🙂
ApreciazăApreciază
Dar pentru cei din categoria „dacă da…”, ce sfat ai?
ApreciazăApreciază
Hmmm… Sincer, Potecuță, tare mi-ar plăcea să am la îndemână soluția. Păstrează Speranța… e tot ce pot să zic.
ApreciazăApreciază
DA , DA si albastru.
ApreciazăApreciază
Ufff… da-urile astea… Și tu, Brutus?
ApreciazăApreciază
Mdap…chiar si eu
ApreciazăApreciază
Simplu: DA!
Ozi frumoasa!
ApreciazăApreciază
Așa mi-ar fi plăcut să fie Nu…
Colorează-ți ziua de mâine!
ApreciazăApreciază
Da, nu si iarasi nu (prea).
ApreciazăApreciază
Ei, măcar pe jumătate, dar tot e veste bună. Ia să combatem noi da-ul ăla cu un ceva verde! 🙂
ApreciazăApreciază
Orice ti s-ar intampla, nu uita ca exista un astazi. Niciodata nu este tarziu sa repari ce a fost stricat candva din neatentie. Asa se face ca uneori auzi ca esti cel mai bun lucru care i s-a intamplat cuiva in viata. Acel om isi traieste cu adevarat, ziua lui 🙂
ApreciazăApreciază
Cum le mai zici tu, G… Mereu ai dreptate!
ApreciazăApreciază
Și eu sunt un mac stingher într-o mare de ciulini. Știu, nu te liniștește proximitatea mea în lanul mare.
Invizibilitatea mi-o doresc a fi a doua mea natură. Aripi? În fiecare zi mi le doresc. Eliberarea e încă departe. Nu știu ce culoare are. Nu încă.
ApreciazăApreciază
Mi-e dor să aud povești frumoase. Mi-e trist să realizez că încă un mac trăiește-n captivitatea spinilor…
Hai pe nor, fată dragă. că deja facem club!
ApreciazăApreciază
Eh…și mie mi-e dor să aud de povești frumoase! Dar mai dor îmi e să mi se-ntâmple niște povești frumoase.
Nici pe nor nu-i mare sfârâială, nu întodeauna 😉
ApreciazăApreciază
E drept, nu-i mare sfârâială, dar măcar e alta perspectiva când privești de la înălțime. 😉
ApreciazăApreciază
Cat de frumos!
O mare de pupici dragalasi! 🙄
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Fată Frumoasă!
ApreciazăApreciază
Ma bucur ca :
Week-end placut ! 🙂
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Alioșa!
Să-ți fie și ție zilele senine și guvernate de verde!
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru vizita, Doina ! 🙂
Ai ratat aniversarea,
dar mi-ai dat imbratisarea ! 🙂
Zambetul ce tu la-i pus,
cafeluta savurata
si-altele ce nu le-ai spus
imi fac seara minunata !! 🙂 🙂
O seara minunata si tie !!! 🙂 🙂 🙂
Cu stima,
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Kannst Du mir sagen, in welcher Sprache dein Blog ist, damit ich den Google-Uebersetzer brauchen kann, um deine Texte zu lesen…
Liebe Grüsse. Ernst
ApreciazăApreciază
Es ist in Rumänisch, Ernst.
Alles Gute,
Doina 🙂
(Ich hoffe Google hat gut übersetzt.)
ApreciazăApreciază
vielen Dank Doina, was für ein schöner Name! Ich hoffe, ich kann zukünftig Beiträge von Dir übersetzen danke…
auch Dir eine gute Zeit 🙂 Ernst
ich hoffe Du verstehst es :
Vă mulțumesc Doina, ce nume frumos! Sper să pot traduce mesajele viitoare de la tine multumesc …
de asemenea, un moment bun
ApreciazăApreciază
Mulțumesc și eu pentru cuvintele frumoase, Ernst. Pe curând să fie! 🙂
Vielen Dank auch für die freundlichen Worte, Ernst. Die schnell zu sein! 🙂
ApreciazăApreciază
Google übersetzung ist sehr schlecht. ‘Schnell’ meint ‘repede’. ‘Bis später’ ist viel besser. 😉
Die Rumänischer Sprache ist viel zu poetisch für Google. 😀
ApreciazăApreciază
Ce culoare să aibă eliberarea? Nu pare să fie prea dorită. Probabil că este gri.
ApreciazăApreciază
Spui gri? De-aș ști… Unii spun că eliberarea seamănă cu un curcubeu – după așa ceva tânjesc și eu…
ApreciazăApreciază