Prinsă pe nepusă masă și împotriva voinței mele cazată laolaltă cu duduia Melancolie într-un butoi nedecomandat și fără pic de confort, mi-am zis că e musai să-mi fac rost de-o evadare! 
Ieși la aer? m-a purtat spre Luna ce se juca de-a v-ați ascuns cu mine vineri seara. Eram în troleibuzul 65… sau poate 86… oricare din ele duc spre ceea ce mai nou numesc acasă... La fiecare stație am vrut să cobor. Aș fi preferat ca jocul să nu-mi fie despărțit de un banal geam. Să ne despartă doar Aerul... Superbă Luna asta! Ca un Galben aruncat pe Cer de Bunul, completare a Salbei promise întru Începuturi… Mă iubește… Nu mă iubește… Mă iubește… 
Hai la aer! m-a oprit ieri în fața Trandafirilor Galben-Aurii. Am scotocit în geantă atunci, hotărâtă să mi-i păstrez. Mi-am bodogănit Geanta! Murphy spune că ultimul lucru găsit este cel căutat. Murphy are dreptate… 
Prima dată am fost tentată să privesc florile ca pe o Familie – generații trecute și viitoare… Apoi mi-am zis că Bobocelul e noul cap de serie. Incert. Cumva promițând doar ceva frumos. În tatonare, ca orice început… îngreunat de sfială, încetinit de teama de ceea ce va urma. Precaut, parcă… E Luni, desigur!
Luni 14 e Auriu. A bătut în Marea Finală Germania… Mie îmi place argintul. Și-mi doream să câștige Argentina… Cum naiba să ocupe primul loc când mie îmi place Argintiul? 
Mama lui de Butoi nedecomandat! 
[Luni 14 – 11:14] Melancolia deja e istorie. Nu-i port grija, mi-e mai confortabil acum… N-am băgat de seamă când a șters-o englezește. Posibil să-i fi dat vreun ghiont pe când îmi notam în agendă cu litere de-o șchioapă Întâlniri cu Super Luna! Pe 10 august și 9 septembrie mă scaldă iar în argintiu! 
[Luni 14 – 16:14] Nah, că nu pot să stau locului neam! Nu-ș de-i cu pricina sindromul picioarelor neliniștite, dar au sărit cât colo doagele butoiului de-atâta foială. Mi-am recăpătat confortul, dar nu fără eforturi! Una dintre doage – a de se simțea fără frontiere – a aterizat în Germania și-am am cules-o tooocmai din ograda lu’ Der Spiegel. Mie-mi sunt dragi nemții ăștia, mai ales pentru ordine și disciplină – n-aș lăsa în voia vântului fărâmiță de hârtie, darmite mândrețe de doagă… Acum mă uit la ea și mă minunez ce zestre se lipi de doaga asta. Cică… Fotbalul e ca șahul, doar că se joacă fără zaruri! Ei, acu’ parcă-mi vine să fluier… 
Bursucel's Blog 
Neata buna de luni !
ApreciazăApreciază
Prinde tare bine urarea, July, așa că o reflect în oglindă! Cu tot cu Zâmbet. 🙂
ApreciazăApreciază
În gândul tău cel auriu
Argintul și-a găsit sălașul,
Să iasă și el prim-fruntașul,
Cu pași, pe covor purpuriu!
Apoi, s-a răzgândit deodată
Și a plecat în lumea mare,
Spre Lună-n zbor? Sau pe-o cărare
Spre cuibușorul de-altădată?
E luni acum, iar ziua-ncepe
Cu cele mai calde urări
Pentru un Bursucel precoce
Să-i fie lumea-n sărbători! 🙂
ApreciazăApreciază
La prima oră a dimineții, învăluită încă-n argintiu, c-un mulțumesc frumos! 🙂 răspund bineții.
(Mi-s prea laconică – nu-mi spune, știu…)
ApreciazăApreciază
La tine, laconismu-mi pare
A fi o rară pasăre,
Dar nu de-aceea răpitoare,
Ci ca o gaită-așa ceva! 😉
ApreciazăApreciază
Să nu uiți de Ziua Națională a Franței! Poate-ți faci drum pe la ambasadă, pentru un pahar de șampanie! 😉
ApreciazăApreciază
De nu era Luni, poate băteam un drum, dar așa… Parcă nu-mi vine să-mi încep săptămâna cu șampanie, că mi-e că tot cheful de muncă s-o pierde în spume pe Apa Sâmbetei. 😉
Spun doar Bonne Chance, chere France! ❤
Apoi garnisesc mulțumesc, Petru, pentru amintirea evenimentului! cu gânduri bune și zâmbete, așa cum se cuvine să fie la zile mari… 🙂
ApreciazăApreciază
Dacă te uiți la Lună ca la un obiect, e galbenă. Dacă Luna este cineva pentru tine, lumina ei e argintie.
Da, și eu am ținut cu Argentina, dar nu a fost nici pe departe cel mai decepționant meci de la acest CM. Realitatea e o mama vitregă, dar ne lasă loc de visare. Și speranță (sper!).
ApreciazăApreciază
Ei, uite de-asta mi-e dragă Luna… Pentru îmbrățișările cu argintiul în care mă învăluie. Pentru joaca de-a v-ați ascuns. Pentru că e greu de prins – oooricât m-am străduit, niciodată n-am reușit să-i imortalizez frumusețea în vreo imagine.
Nu mă pot împăuna cu titlul de microbist – mai mult pentru Archie îmi doream să câștige Argentina. Pe principiul unde-s mulți puterea crește! 😉
ApreciazăApreciază
Bună dimineaţa, Bursucel! Hai să scăpăm de „nedecomandate” şi să zâmbim laaarg, da? Mie îmi plac şi ursuleţii Harribo aşa că nu ştiu ce să zic… 🙄
ApreciazăApreciază
Bună dimineața, Potecuță! Mie-mi place ciocolata neagră, așa că poți zâmbi liniștită – ursuleții Harribo sunt în siguranță dacă mi-i lași în grijă. 😉
Acum, de când îmi tooot savurez cafeaua zâmbesc laaarg, altminteri cum? Uite-așa! 😆
ApreciazăApreciază
Ce sarbatoresti in august si septembrie?
Si tu esti lunateca? 😛 😉
ApreciazăApreciază
Îhî… mi-s lunatecă de-a binelea. Convinsă, indubitabil! 😆
Ană, chiar nu era evident până acum? 😕
ApreciazăApreciază
Pai corb pe corb se recunoaste? 😉 😛
ApreciazăApreciază
Garantat, c-altminteri ar fi vai de ochișorii lor! 😉
ApreciazăApreciază
Bună ziua! O zi plină cu mult soare, sănătate, fericire și multă iubire! ❤
Un început de săptămână cât mai plăcut! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulțumesc cu drag, Ileana! 🙂
Să ți se-ntoarcă toate cele urate înzecit – știu că-s pornite dintr-o inimă mare. ❤
ApreciazăApreciază
Multumesc Doinita! ❤
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Bursucelule, nu degeaba au cautare fotbalistii de succes. Sint izvoare de haz si optimism. De fiecare data cind prind o pasa proasta ma ajut de o profunda cugetare, tot de la nemti citire. Situatia este fara iesire, dar nu e critica !
BTW este ca nemtii au sarm ?
ApreciazăApreciază
Slavă cerului că le-a și găsit pereche Bunul și are cine să-i ia în stăpânire pe fotbaliștii ăștia de succes, x! 😆
Hmmm… Șarmul lor concurează la greu cu Eleganța Balenei, zău… 🙄
ApreciazăApreciază
Și azi și-n toate celelalte zile ale săptămânii toate cele bune !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos, Georgeta! Să te-nvăluie gândurile frumoase, că-s trimise cu drag.
ApreciazăApreciază
„Ca un Galben aruncat pe Cer de Bunul, completare a Salbei promise întru Începuturi”
Fii foarte atenta la astfel de metafore. DNA-ul ar putea interpreta „Ca un Galben aruncat pe gitul Mariei Basescu de Mondialu’, completare a Salbei promise întru Începuturi” si sa-ti ceara dovada promisiunii la care te referi. 😆
ApreciazăApreciază
Adicătelea să fiu de folos și eu măcar o dată în viață Tărișoarei mele? M-o citi, oare?! 😯 Crezi că ar găsi
ADNDNA-ul măcar vreun cuvințel de-așa însemnătate pentru dânsul încat să-mi dea de veste, trimițându-mi un răvășel de chemare la Domnia-sa? 🙄ApreciazăApreciază
Glumeam, desi eu de cite ori am scris de Eba si BaSecu, aveam vizite de la Uniunea European si am convingerea, fara a avea dovezi, ca nu era nici Barosso si nici Merkel 😆
ApreciazăApreciază
Tu scrii chestii grele pentru UE, de-aia Te onorează cu prezența… eu doar mă joc de-a metafora, Sfinția-Ta. Ei, când m-oi face și eu mai mare, ehe! 😆
ApreciazăApreciază
De cand stau bursuceii in butoaie? 😯
ApreciazăApreciază
De când au rămas nepopulate butoaiele… Acu’, e drept – ai citit doar – butoiul ăsta l-am dat gata! Poate așa o pricepe ăl de face repartițiile că nu prea a fost o idee strălucită să mi-l lase la îndemână. 🙄
ApreciazăApreciază
😀 Eh, Bursucel, măi, Bursucel! Cum bați tu toți câmpii, da toți, cu grație! O săptămână faină, fată dragă!
ApreciazăApreciază
Și-ai văzut în ce forță m-am pornit, cu Luna în gând? 😆
Da, da… să fie faină săptămâna asta pentru toți! 🙂
ApreciazăApreciază
Am văzut, cum să nu văd. Nu ne-ai spus ce era cu alea două zile speciale din August și Septembrie, ne ții în șah înțeleg. 😀
ApreciazăApreciază
E vorba de Super Luna, Gegelutz – un fenomen astrologic spectaculos (e un link inserat în pasaj). 😉
Sâmbătă noapte (pe 12) am ratat-o, poate măcar în august și septembrie îmi amintesc sa-mi fac vreme de asta. 🙂
ApreciazăApreciază
Aaaa, am înțeles! Normal că am ratat linku, nu? 😀 Ia să vadă ochiu meu!
ApreciazăApreciază
Si eu votez tot pentru argintiu si tot pentru Argentina am facut galerie. M-a enervat asa de tare germania ca mai ca-mi vine sa renunt la becksu’ lor cu lamaie…Iar luna aia super-plina m-a enervat si mai tare!!
ApreciazăApreciază
Nu renunța, Adelină, c-altminteri parcă vezi că lasă ăștia fabrica de bere în paragină și se reprofilează toți pe fotbal. 😐
Lasă, de Luna aia plină peste poate o să mă ocup eu. Tre’ să-mi continui joaca de-a v-ați ascuns. 😉
ApreciazăApreciază
Ce coincidenţă: şi eu sînt cu argintiul. Dar viaţa a vrut să mă trimită direct în alb. Mai ales pe la tîmple…
Mă bucur că ţi-e (mai) bine.
ApreciazăApreciază
Se-așează toate, Dragoș, încetul cu încetul. Mai ales argintiul pe la tâmple… 😉
Asta să ne fie paguba…
ApreciazăApreciază
Eu am picat în butoi mai demult și n-a mai fost chip să ies. Acu mă plimb cu el cu tot…peste tot 🙂
Bursucel, ești simpatic foc! Mai ales când ne mărturisești iubirea pt Super Lună! Oare ea te știe? Dacă nu, mă bate gândul să-i șoptesc și apoi să-i zic vreo două, să te țină minte!
ApreciazăApreciază
Hmmm… să nu-mi zici că-ncepe să-ți vină ca turnat… Fă haz de necaz, Oană! dă din mâini și din picioare până-i sar doagele, că altminteri nu-i de stat! 😉
Eu cred că mă știe, dar n-ar strica să-i mai șoptești și tu ceva, că taaare-i mai place să fie băgată în seamă. ❤
ApreciazăApreciază
Nici loc să dau din mâini ori din picele nu mai am, așa-i de strâns butoiul ăla… 🙂
Cât despre Lună, o fi și ea neiubită, și de-aia ai tu impresia că-i place să fie băgată-n seamă. Cred că de fapt are un singur Dor.
ApreciazăApreciază
M-a amuzat foarte articolul :)) Ce frumos e când oamenii împart întâmplări cotidiene și pun atâta suflet în povestiri!
Parcă eram lângă tine 🙂
ApreciazăApreciază
Știi ce e haios? Fiecare rând așternut, recitit după o vreme, îmi aduce în față momentul care a generat nevoia de a-mi cuminți gândurile, încolonându-le în text. Momentul acela are echivalența lui Parcă eram lângă tine. 😉
ApreciazăApreciază
Asta e tot ce contează! Să te simți acolo și atunci de fiecare dată când recitești rândurile. E o realizare cu atât mai mult cu cât ne faci și pe noi părtași la momentele din viața ta.
ApreciazăApreciază