Ce pisici să-i spui unui om dat peste cap, presat de timp, neliniștit și nerăbdător să treacă peste un hop, astfel încât să nu dai cu bâta în baltă?
Cum pisici se-ntâmplă că, deși ai la îndemână ditamai dicționarul, te trezești că niciun cuvânt nu e îndeajuns de potrivit să îl scoată la liman?
Când pisici să reușești, în contratimp fiind, să-ți strângi literele mănunchi și să-ți inventezi tu cuvintele?
Unde pisici să găsești fraza aceea perfectă, fără bălării, fără floricele, care să-l aducă pe linia de plutire?
Pisici să fie azi! Măcar ei au o poveste mai veselă…
Ce pisici:))) pisicutele acestea sunt frumoase, chiar foarte frumoase..
ApreciazăApreciază
Sunt, într-adevăr tare haioase… și cred c-ar toarce de fericire de-ar ști că au plăcut. 😉
Toate cele bune, Duțu, pentru o zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Vreau și eu unul! Dai? 😀 La treaba cu ce cuvinte să spui, nu te pot ajuta că eu dau cu bâta în baltă taman când încerc mai tare să sprijin un prieten. Așa că mai bine tac și-i zâmbesc tâmp, poate o înțelege că vreau să-l susțin.
ApreciazăApreciază
N-ai idee cât de bine te pot înțelege, Gegelutz. eu îți mulțumesc oricum pentru gândul bun. 🙂
Cât despre pisoi… click pe Sursa foto și-apoi să ai tu loc pentru tot ce poți lua de acolo! 😉
ApreciazăApreciază
Nuuuu, eu vreau unul de-adevaratelea, nu fictiune! 😦 Imi plac cei negri-negri dar ma multumesc si cu o bazdaganie alb cu negru, ca ala care se roaga de zor la tine. O zi frumoasa!
ps Mi-a murit calculatorul de-acasa asa ca nexam vizite si comentarii pe viitor, doar ce mai prind la serviciu. 😦
ApreciazăApreciază
Adă-l la tata, că ţi-l fac ca nou. Sau bucăţi – la noroc. 😆
ApreciazăApreciază
Săr’mâna de propunere! Dacă nu găsesc ajutor prin zonă, îl fac eu bucăţi şi ţi-l trimit pachet, măcar să fie treaba mai complicată, pe măsura ştiinţei tale, nu temiri ce mizilic. 😀
ApreciazăApreciază
Hahaha, vasăzică vrei să-mi dai zdravăn de treabă… Biiiiiiiiiiineeeee… 🙄
ApreciazăApreciază
Păăăăi, te deranjez eu cu nimicuri…Uite că mai hârâie nițel tigaia mea, l-a mai resuscitat nițel meșterul dar nu știu pentru cât timp. 🙂 Toate bune!
ApreciazăApreciază
Gegelutz! Bună dimineața! 🙂
Apleacă un pic urechiușa… Cred că Dragoș se odihnește, să țină piept azi con brio urărilor ce l-or potopi azi, că o dată în an își aniversează ziua de naștere doar. 😉
ApreciazăApreciază
Neatza, copchile, da nici tu nu dormi? Nu am știut că e zi mare azi, mersi pentru pont! kissuletz! 🙂
ApreciazăApreciază
Încerc să dorm… Pisici!
Ei, uite-așa am prins eu minunea, ține-ți-ar Bunul calculatorul funcțional! 🙂
Pup și de la un Bursucel somnorici. :*
ApreciazăApreciază
Ei vezi, aşa renume de bau-bau am, că aparatele îşi revin la viaţă numai de frică să nu pun eu mîna pe ele, c-apoi ştiu că va fi vai şi-amar de nu le vine mintea la cap (sau capete – depinde de aparat 🙄 ) să funcţioneze corect. 😀
ApreciazăApreciază
Păi și mie mi-ar fi frică, cine știe ce reproșuri te-ai apuca să-mi faci, că de ce țin imagine pe desktop, de ce salvez acolo și nu dincoace, de ce folosesc Windows de pe vremea tătărilor și nu al nșpemiilea apărut…de-astea de-ale voastre, de stă omu cu capu plecat ca la spovedanie. 😀 Dăăăă , Doamne, să nu moară tigăița mea, că eu o iubesc așa înceată, cum e, ca să nu mergem la nenea doftoru, că-i rău și ne ceartă!!! 😀
ApreciazăApreciază
Ba io iubesc bătrînicile, că şi io am tot de-alea, care fac ce le spui, nu ce vor ele. 😉 Noutăţile-s porcării, nici să n-aud de aşa ceva!
ApreciazăApreciază
Tigăița asta a fost născută din bucăți cumpărate separat, că era mai ieftin, puse cap la cap de un tip care se pricepea la alde astea, acum vreo 10 ani. Și nu am avut probleme cu ea, doar chestii minore și firești. Și eu sunt de părere că noutățile sunt din ce în ce mai proaste, motivul este lesne de înțeles, iar eu nici măcar nu mă pricep la tehnică.
ApreciazăApreciază
Hehe, eşti de-a mea! 🙂 Şi-ale mele-s tot din bucăţi, da’ făcute de mine. De-ar avea zile să mă ţină pînă oi „pleca”… că noutăţile poa’ să stea pe raft mult şi bine.
ApreciazăApreciază
Cuvintele au viața lor proprie,
Nu se vor folosite oricum,
Căci nu se vor în restriște,
La intersecții de drum!
Cuvintele se vor protejate,
Se vor iubite de toți,
De mame, copii și nepoate,
Ba chiar și de strănepoți!
Cum vom folosi noi cuvinte
Cu-aromă de tragic sau chin?
Mai bine intrăm în declin
Și spunem că nu ținem minte!
Pisici frumoși, în geana dimineții
Tu ne-ai trimis, frumoși cuvântători,
Spre-a ne vedea, în paguba tristeții,
Mai fericiți, mai veseli trăitori!
Să-i spui acelui om aflat în fața hopului, că viața va continua cu toate frumusețile ei și după trecerea greului de moment!
ApreciazăApreciază
O să-i spun și asta, Mugur… Sper să fie motivant și liniștitor.
Mulțumesc cu urări de zi frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Expresia asta, cu pisici, îmi aduce aminte de Dan, lupul nostru de mare. Ce vină are pisica, de a ajuns să fie pomenită astfel?! 😦
Când te uiți la ele, uiți de orice bâtă și baltă și te pierzi în ochii lor nevinovați.
ApreciazăApreciază
Eh… Dan cred că lipsește multora, nu doar nouă…
Cât despre pisici… ele au vina de a ne mai aduce zâmbetul măcar preț de-o secundă în priviri. 🙂
ApreciazăApreciază
Buna dimineata, Doina !
” Ce , cum , cand, unde, PISICI ” ???
Cand au ochi asa de mici
de zici ca-s de licurici
si de dragul lor pici
si nu poti sa te ridici
pana nu le spui : fugi de-aici ??? 🙂 🙂 🙂
Sa ai o zi frumoasa ! 🙂
Cu stima,
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Bună să-ți fie și ție dimineața, Alioșa! 🙂
He he… Hi-Q mi-a amintit de vremuri liniștite, așa că mulțumesc pentru muzică. 😉
ApreciazăApreciază
Si eu iti multumesc pentru cele spuse la SIMONA ! 🙂
O dimineata perfecta,
o amiaza racoroasa
si o seara linistita ! 🙂
Aliosa.
ApreciazăApreciază
So cute^^
Have a good day~
ApreciazăApreciază
Thank you, KOH!
With all the best wishes… 😉
ApreciazăApreciază
Mie-mi plac pisicutele…am si crescut , prin copilarie si adolescenta , apoi prin tinereturi , vreo ciurda de ele…Mi-amintesc ca am gasit un puiut de pisica , intr-o iarna , eram la dat cu sania si se auzea un mieunat continuu , asa subtirel…si am cautat pana am gasit gemotocelul de blana…am luat puiutul si l-am bagat in buzunarul interior de la geaca,asa era de micut…si am uitat de matz… 😀 Si-am stat destul la sanie…matzucul a adormit acolo , la caldura si a uitat sa mai miaune…Iti dai seama ca am uitat complet de matz , am intrat in casa , mi-a pus geaca in cuier si mi-am vazut de ale mele…Dupa o vreme au inceput si mama si tata sa caute prin casa , concentrati….nu stiam ce fac si tot intrebau de unde se aude….de unde se aude…Ce naiba sa se auda? 😀 Si uite asa , cautand impreuna , am ajuns la geaca mea , de unde matzul infometat tipa ca din gura de sarpe…Normal ca doctorul matzelor de pe strada ,aka tata , a oblojit creatura si apoi am pastrat-o…si s-a facut ditai pisica neagra…si a facut si ea un puiut , negru ca taciunele 😀 , care a crescut la bunica mea la curte….
Moaaaama ce poveste lunga ti-am scris 😀 Sper ca te-am facut sa zambesti… 😀
Dar expresiile astea ce incep cu „pisicii mei”… ca si „pana mea”,”palaria mea”…vin de la eschivarea de a pronunta cuvintele alea doua ce incep tot cu „P”… 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
He he, chiar că m-ai făcut să zâmbăresc! 😆
Să ai o zi lipsită de nevoia de a pronunța cuvintele alea două ce încep tot cu “P”… 😉
ApreciazăApreciază
Asa a fost! 😀
ApreciazăApreciază
❤ 🙂 ❤ merci, 2na! 🙂
ApreciazăApreciază
Cu drag, Melanie! ❤ 🙂
ApreciazăApreciază
Aş vrea şi eu să ştiu „ce pisici” să spui în situaţia asta. Dar nu ştiu… pisicii ei de treabă!
ApreciazăApreciază
Ei, oricum am da-o, tot la pisici! ajungem…
ApreciazăApreciază
Azi am dat pentru prima dată de mâncare pisicuțelor de la bloc. E semn că ceva e în neregulă cu mine, dacă e să mă iau după privirile suspecte ale celor din jur 😆 . Am mai trecut un prag, se pare că intru în categoria ocrotitoarelor de pisici 😉 .
Lăsând gluma la o parte și neatingându-mă de expresia adusă în discuție de tine, pot spune că iubesc mai mult pisicile decât oamenii 😆 . Îmi sunt atât de dragi încât nu pot rezista să nu mângâi o pisicuță întâlnită pe stradă. Uit atunci până și de teama obsesivă de microbi. Dacă aș sta la curte, cu siguranță aș crește o turmă întreagă, cum aveam în copilărie. Le consider cele mai expresive și afectuoase animale. Au atâtea feluri de a te privi și de a-ți ,,vorbi” !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ehe, de-ar fi să te iei după privirile observatorilor de pe marginea șanțului n-ajungi departe, zău! 😆
cât despre dragul de pisici… e suficientă una care să știe să și se lipească de suflet și-apoi… Gândesc că pisicile sunt ași în tehnica persuasiunii. Când se vor a fi mângâiate și băgate în seamă, apăi știu s-o facă la modul cel mai elegant! N-ai cum să nu te pleci în fața iscusinței lor. 😉
ApreciazăApreciază
Simpatice rânduri, de poze nu știu ce să zic; eu într-un fel sunt mai păsăroi, așa.
Mă temeam că ai și tu o miercuri fără cuvinte, nu prea sunt fanul fenomenului. Măcar dacă ar amuți toată lumea vreo 5 min. ar fi o chestie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știu, Archie… știu că n-ai de unde să știi ce să zici… Mă mir că te-ai încumetat să zbori pe lângă ele. 😉
De restul… nu-ș cum se face, dar fiecare proiect/propunere la care încerc să mă aliniez suferă în timp pe pagina asta a mea mutații majore. Nu-mi iese chestia cu disciplina la capitolul ăsta și pace… 😐
ApreciazăApreciază
Ce ochi rotunzi are prima pisică! E frumoasă tare!
În altă ordine de pisici, eu chiar știu, în pisicii mei, ce spui tu. Nu-ți trebuie neapărat cuvinte. Câteodată, o singură îmbrățișare face cât o mie de cuvinte. Sau o mie de pisici 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, da…Știu ce zici. Doar că nu-s întrunite condițiile minimale de distanță. Pisici! 😉
ApreciazăApreciază
Mnoh, n-am știut! Acu’, în pisicii mei, îmbrățișări de tip wireless nu au apărut. Not yet! 😉
ApreciazăApreciază
Ei da, că bine zici:
Pisici!
🙂
ApreciazăApreciază
De n-ar fi fost cazul s-o zic, ci doar să-i admir pe pisici… era altă treabă! 😉
ApreciazăApreciază
Se găseşte mereu un motiv de-a invoca pisicii, c-aşa-i ea viaţa, imperfectă. Sau aşa ni se prezintă nouă, la perfectul (des)compus. 🙂
ApreciazăApreciază
Apăi, ce poate fi mai mult ca perfect decât mângâiatul unei pisici? 🙄
ApreciazăApreciază
Ştiu, da’ nu spun. 😛 😆
ApreciazăApreciază
Da, da, nu spune, că mai trec și copchii p’aci! Pisici! 😆
ApreciazăApreciază
Cum ţi-e gîndu’ ţie numai la… pisici! 😀
ApreciazăApreciază
… și la Onix, da? 🙄
ApreciazăApreciază
Mă mănîncă palma, tre’ să mîngîi o pisică urgent. ‘ţi-ar onixu’… 🙄 😛
ApreciazăApreciază
Sper că n-ai cules vreo goangă de la struți?! 😕
Veni-mi-ar Onixu’ odată! 😆
ApreciazăApreciază
Nu se lipesc goangele de mine, pică moarte la un metru distanţă. Cred că le deochi. 😛
Nu zic „veni-ţi-ar” că prea sună… bronzat. 😆
ApreciazăApreciază
Hai că m-ai făcut să râd și să-mi aduc aminte de Fără zahăr și-al lor 6 din 49.
ApreciazăApreciază
De rîs e bine. Mie-mi place cu zahăr, barem să ştiu de ce fac diabet. 🙂
ApreciazăApreciază
Lasă, că tu poți îndulci ceva și fără zahăr… 😉
ApreciazăApreciază
*d’oh* Cît am ascuns peria aia de haine şi tot ai găsit-o! 😛
ApreciazăApreciază
Uitucule, am mereu peria aia de sârmă la mine! 😆
ApreciazăApreciază
Înseamnă că încă n-a penetrat şoriciu’. 😆
ApreciazăApreciază
Cand e vorba de pisici se aplica vorba aceea inteleapta :
poti invata o pisica sa faca numai ce vrea ea .
ApreciazăApreciază
Corect, înțeleaptă vorbă! Bine că nu s-a menționat cum știe pisica să ne-nvețe să facem ce vrea ea… 😉
ApreciazăApreciază
ne-a mangaiat EGO-ul nementionand că ne-nveța să facem ce vrea ea :)))
ApreciazăApreciază
Se spune ca atunci cand are cineva cu adevarat nevoie, Bunul ii trimite si pe cel care poate sa il ajute in a gasi o rezolvare.
Poate in pisici, nu erai tu desemnata astazi pentru asta… 😯
ApreciazăApreciază
N-o sa mai vorbesc cu „pisici”.
o perioada.
peste weekend.
🙂
ApreciazăApreciază