Deschide-mi, Suflete, că uite – ți-am adus Ceva!
Ar merita să vezi ce am furat azi de la Ea… Mi-am spus că, orice-ar fi, se cuvenea să îți aduc măcar o floare. N-am avut vreme, dar în semn de drag eu ți-am adus Culoare… De ce n-ai vrea s-o vezi? Mai vrei dovezi de împăcare? Te-ai pierde-n zâmbete…
Tu, Suflete, m-auzi?
Nu știu de ce-ți vorbesc în șoaptă… M-am săturat să mă tot uzi cu boabe reci. Mă doare judecata dreaptă a Ei. Nici Conștiința nu mă iartă… Totuna mi-e, gândească ce-or vrea deci! Tot ce-mi doresc e să-mi deschizi și-n voie să-ți vorbesc…
Ascultă, Suflete!
Mi-am amintit din întâmplare că tot ce-i mai de preț în lume-i armonia. Fă-mi bucuria, dă-mi iertare! Să se încheie-odată nebunia, c-au tot trecut și asfințituri, și apusuri de când ne pierdem în răspunsuri. De când și Ea, și Conștiința mă dojenesc și-mi bat obrazul cum că-mi doresc doar pentru mine ridicare… Și nu e drept – m-auzi? – nu-i drept! Și n-am răbdare, dar aștept…
Dormi, Suflete?
Ești ostenit? Mi-s obosită până peste poate și eu să port războiul greu. Vreau liniște-n Cetate, așa că-ncearcă azi să iei aminte să-mi fii drept. N-ar fi cuminte pace să ne fie? Dă-mi semn… Chiar de ești zăvorât îți las răvașul și-adaug doar atât – Răspuns aștept…
Tu, Suflete, ghici-vei din cerneală și condei c-aste cuvinte sunt așternute chiar de biata Minte?
Bursucelule, m-am topit de dragul cuvintelor găsite aici. Eu zic că o să deschidă, n-are cum să reziste. Aşa să îţi fie! 😉
Ştii… eu aş înlocui nişte cuvinte şi… uof! Tac….
Ti pup!
ApreciazăApreciază
Potecuță, în conflictul ăsta prefer să fiu doar moderator. Îmi spun că așa e mai bine – să nu intervin și să-i las să-și rezolve problema cum or ști mai bine, numai să se facă liniște odată. 😉
ApreciazăApreciază
Imi place combinatia de culori tari si suflet sensibil . Seara placuta, Bursucel !
ApreciazăApreciază
Ei, Mintea asta a mea… Ai văzut și tu ce idee a avut… să-mi fure ea crâmpei de maci pentru Suflet! 😯
Noapte frumoasă, July! 🙂
ApreciazăApreciază
I slightly understand something, and wanted an openness.
I hope you are always in a state of good friend
greetings of peace
ApreciazăApreciază
Thank you for this honestly thought. 🙂
ApreciazăApreciază
Aşteaptă… Între timp cactusul tocmai înfloreşte. 😉
ApreciazăApreciază
Ah, zi-mi… În ce film era scena cu floarea aia de-nflorea odată la jdemii de ani, chestie rămasă nevăzută din cauza unui baistruc? 😕
ApreciazăApreciază
„Dennis the menace”, probabil…? 😉
ApreciazăApreciază
Pupaturi nelimitate…si seara placuta,Bursucico!
ApreciazăApreciază
Anăăă, săru’mâna de pupături. Îți trimit și eu înapoi, numai să știu că ți-o fi ziua și mai frumoasă! 🙂
ApreciazăApreciază
Primit cu drag! 🙂
ApreciazăApreciază
Seara buna Doinita! Vei primi un raspun pozitiv cu siguranta! O seara frumoasa suflet frumos! 🙂
ApreciazăApreciază
O să văd eu ce-or hotărî cei doi… ar cam fi vremea să ajungă la o înțelegere că m-am săturat să-i tot împăciuiesc. 😉
Numai între Minte și Suflet să nu stai, că ies uneori așa scântei…
Duminica frumoasă, Ileana! 🙂
ApreciazăApreciază
Mie-imi spui?! 😉
Duminica binecuvantata Doinita! ❤
ApreciazăApreciază
WOW! M-ai timpit de cap, intr-un fel aparte. Esti mult mai tare decit imi imaginasem.
Excelenta scriere, si te asigur ca asta nu se datoreaza celor 3 shots-uri de scotch care-mi scalda creieri. 😉
ApreciazăApreciază
Nu-mi lăuda Mintea, Sfinte Părinte că apoi și-o ia în cap și mă tâmpește și pe mine de n-o mai scot la capăt cu ea… 😉
ApreciazăApreciază
Astea-s niste cuvinte care nu se asculta cu urechea si nu trebuie sa incerci sa le intelegi logica (nu ca n-ar avea), ci trebuie sa le simti cu inima. Eu asa le-am simtit.
ApreciazăApreciază
Știu că un mulțumesc pare-a fi uneori prea puțin, dar te asigur că-i preaplin de drag. Alte cuvinte pălesc în fața lui… 🙂
ApreciazăApreciază
Sensibil Bursucel!
Nelinistea anunta schimbare… si intotdeauna catre mai bine…
Fumoase cuvinte, aproape rugaciune!
Te citesc cu multa placere,
Camelia
ApreciazăApreciază
Doamne, ce surpriză frumoasă!
Bine-ai venit, Camelia! 🙂
ApreciazăApreciază
Sunt bine primita!
Multumesc mult!
ApreciazăApreciază
E dificil să împaci și rațiunea și simțirea. Sper că vei găsi o cale de mijloc! O seară plăcută îți doresc! :*
ApreciazăApreciază
Știu, Rocsy, știu prea bine… am renunțat la a căuta calea de mijloc – le las pe ele să se-mpace. De-o fi să fie…
ApreciazăApreciază
Buna dimineata !
Pe unde umbli, ” Bursucel”
acum in zi de sarbatoare
când ILIE Tesviteanul
poate vrea sa-ti dea o floare ??? 🙂 🙂 🙂
O Duminica frumoasa oriunde-ai fi ! 🙂
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Ei, mi-am luat porția de natură de-afară ieri, porția de muzică acum…
Mulțumesc, Alioșa. Să-ți fie săptămâna plină de bucurie! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru urare ! 🙂
Si tie sa-ti fie saptamana plina de intelepciune,
dragoste si voie buna !! 🙂 🙂
Cu stima,
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Frumos monolog a țesut Mintea ta și așa precum îți cunosc eu Sufletul, nu va rămâne el impasibil. Dimpotrivă! 😉
ApreciazăApreciază
Da… mereu lasă de la el Sufletul. Dovadă de inteligență, ar zice știu eu cine… 😉
ApreciazăApreciază
In locul frumosului Suflet, nici eu nu te-as ierta si nu ti-as deschide usa. Si daca as fi moderator ( bine ca nu sunt 🙂 ), as intreba-o pe Minte daca ea intelege Sufletul sau isi cere doar dreptul.
Greu conflictul intre suflet si minte, dar finalul e frumos. Stii de ce… pentru ca la finalul final sufletul invinge… timpul, Bursucel drag, e solutia… pana atunci, imbratisari dragi de la mine…
ApreciazăApreciază
dilema e si va exista mereu între inima si ratiune… à toi de (re)trouver le juste milieu, 2na… bon courage et bonne chance(le mot de Cambronne!)… ❤
ApreciazăApreciază
Foarte foarte emoţionant! Mi-a plăcut mult de tot cum ai scris bursucel. Frumos ai mai scris! Felicitări.
Ai o seară lină bursucel şi numai bucurii! Te îmbrăţişez cu mult drag. 🙂
ApreciazăApreciază
Și azi îmi declin orice merit și i-l pasez Minții. 😉
C-altminteri iar mă ia la rost Lili, cum că aș defavoriza Sufletul… Tocmai eu, care-mi iubesc un pic mai mult Sufletul și-un pic mai puțin biata Minte! 🙄
ApreciazăApreciază
Întăresc ”like-ul” și prin cuvinte, căci mi-a plăcut foarte mult acest poem al tău. Și uite, citind comentariile mi-a venit un gând:
Mintea ne-a ridicat din neguri poate,
tot ea se-ntâmplă să ne coboare sau abate
de la armonia ce ne-o dorim,
ce-aduce pace; dar de iubim
o scoatem noi cumva la capăt
căci, susținuți de suflet
și mintea lucrătoare
zilele sunt mai fericite și ziditoare.
O zi cât mai plăcută și cele bune !
ApreciazăApreciază