Arc de cerc

Rătăcind mânată de dor prin Labirintul Amintirilor căutam cu înfrigurare o urmă a trecerii tale.

Obosisem și o pală de îndoială îmi atingea umărul fără pic de sfială.

Gândeam că poate m-am amăgit și-o fi poveste că mi-ai fost în toate…

Visasem doar?

Aievea sa-mi fi fost cândva alături? Aveam cu-adevărat habar?

Iluzie mi-ai fost sau Adevăr?

Verdele crud – măr pe care încă nu îndrăznesc să îl ating – îmi murmură obsesiv să nu-ți sting nicio speranță, ci doar să încerc să-mi încrustez cuvintele-ntr-un  arc de cerc

Arc de cerc

31 de gânduri despre „Arc de cerc

  1. zurbagiul

    Ne amăgești cu amăgirile tale. Ne trimiți în Labirintul Amintirilor ca să ne pierdem în el, ca mai apoi să ne poți plimba gândurile prin tainice iluzii!
    Doar Verde Crud îmi pare mai real, ceva ce ne dorim și nu avem curajul de-a gusta , căci uneori prea acri ar fi strugurii, iar alteori ne temem de otrava ce ar putea să stea ascunsă îndărăt!
    Încerci sa muști frumosul măr? Sau și aceasta-i amăgire?
    Iluzie-i frumosul curcubeu, ca și al gândurilor arc de cerc ce ne îndeamnă să visăm spre infinit!

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Azi doar am aruncat cuvintele, Zurbagiule. Că prea frumos mi-era curcubeul ca să-l mai las uitat! 😉
      De măr nu m-ating, Nu încă… Prefer să-mi bucur doar privirea cu verdele lui crud… 🙂

      Apreciază

      Răspunde
      1. zurbagiul

        Din …măr de-am fi coborâtori, cu-o mușcătură toți suntem datori, căci măru-acela ne este lăsat ca să pășim cu toții în păcat! Și abia atuncea vom zări pe cer arc de lumină-n culori ce nu pier!
        În arc de cer cuvinte-ai rostuit, ca să îți fie drumul spre zenit!

        Apreciază

        Răspunde
  2. Mugur

    Înfrigurarea gândurilor tale,
    Din amintiri îți scoase la iveală
    Că cineva ți-a fost aproape
    În toată vremea ce-a trecut pe cale.

    Te mai întrebi de-a fost adevărat?
    Dar n-ai văzut a sale umbre?
    Te-a protejat, gânduri fecunde
    L-au lăsat neajutorat.

    Acum, în pragul Aurorei
    Ce se transformă-n Curcubeu,
    Voi spune-Acela n-am fost eu,
    Ci doar un abur atmosferei!

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Se spune că prietenii adevărați au darul de a-ți purta de grijă chiar de sunt la distanță de mări și țări, Mugur. Și că de fiecare dată când pun gânduri bune și cuvinte frumoase pe cale se iscă un curcubeu care să ți le aducă. Că noi nu prea știm să le găsim, furați fiind de frumusețea culorilor, e o altă poveste… 😉

      Apreciază

      Răspunde
  3. papagigli

    Problema segregarii visului de realitate!
    Adevarul e ca timpul estompeaza realitatile, bune sau rele, transformindu-le in vise. Interesant mi se pare faptul ca realitatile nu se transforma niciodata in cosmaruri, indiferent cit de dureroase or fi fost la vremea respectiva. De aceea se spune ca timpul are si un efect curativ.
    Dream on, sis! Dreams don’t hurt, people do 😉

    Apreciază

    Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Tare-mi mai place ideea asta a timpului care le vindecă pe toate. Numai prostia n-o vindecă, mama lui de timp! Pe-asta o sporește în aceeași măsură în care dragostea poate tâmpi o minte luminată…
      Uite cum găsesc eu scuze pentru alții! 😆

      Apreciază

      Răspunde
      1. papagigli

        Don’soara, uitasi ca prostia nu-i boala? Ca daca ar fi, multi s-ar tavali in chinuri. 😉
        Iar in ce priveste iubirea si timpeala, fiind ambele acte irationale, dar paralele, se pot intersecta totusi la infinit. Vezi Teorema lui Bézout. 😆

        Apreciază

        Răspunde
        1. Bursucel Autor post

          Hmmm… Teorema lui Bézout… 😳 Ar trebui să-i reproșez poate tatei că nu mi-a articulat vreo câteva pălmuțe la … vreme să-mi vină mintea la cap și să-l las din brațe pe Nu îmi place Geometria! Asta m-ar fi scutit de multe belele, implicit de durerile de cap de mai apoi. Da’-i tardiv acum… 😉

          Apreciază

          Răspunde
    1. Bursucel Autor post

      Cam toate cuvintele de le-am zis până acum au cam fost folosite împotriva-mi. De tăcut mi-e cam anevoie, că iar mi-aud comentarii de genul nu-mi place tăcerea asta… dar parcă nici polemici inutile nu mai vreau.
      Acum mizez și eu pe neputința unora de a prinde cuvintele din aer… 😉

      Apreciază

      Răspunde
      1. papagigli

        Tocmai „neputința unora de a prinde cuvintele din aer” duce la neintelegere si inevitabil la polemici. E un lucru stiut, daca vrei sa te faci inteleasa trebuie sa vorbesti limba interlocutorului. Fie ca-i prost sau luminat” Fie ca-i indragostit sau indiferent.
        Relatiile interumane sunt dificile, citeodata, si necesita multa rabdare si conciliere reciproca.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde
        1. Bursucel Autor post

          Eh, partea proastă în cazuri de genul ăsta e că dacă nu te afli în aceeași stare cu interlocutorul nu prea ai șanse să-i vorbești pe-aceeași limbă…
          E cam ca atunci când ești în compania chefliilor, tu fiind nefericitul care-i obligat la abstinență. Mai repede taci sau pleci de la masă decât să te-nșelegi cu dânșii! 🙄

          Apreciază

          Răspunde
  4. Aliosa

    ” Arc de cerc „,
    cuvinte mestesugit insiruite , pline de inteles si suspans, povara dulce a gandurilor pline de seva si speranta …….
    Iar ” Arc de cerc” sub forma de CURCUBEU scaldat in ape ( sa fi fost facut oare la SULINA ? ) este superb ! 🙂
    Felicitari ” Amica mia ” !!! 🙂 🙂 🙂

    Weekend placut chiar daca afara ” sta sa ploua ” ! 🙂
    Cu stima,
    Aliosa.

    Apreciază

    Răspunde

Grăiește, nu-i bai!