Arhive etichetă: curcubeu

Un altfel de Jurnal

Unul din lucrurile pe care mi le-aș putea reproșa ar fi faptul că nu mai știu să mă trezesc dimineața decât pentru a fi la vreme la birou… Îmi lipsește liniștea aceea spartă de triluri vesele ce răzbat parcă de nicăieri… Îmi lipsește zâmbetul începutului, acela care apare din senin ca un curcubeu… N-am mai văzut un curcubeu de nu mai știu când…

Am încercat să alung gândurile astea pe la 15,30 cu stropi de apă rece, în așteptarea apei clocotite pentru cafeaua de bună dimineța! Apoi am încercat să le înăbușesc în aburii de cafea proaspăt făcută… Apoi mi-am zis că poate au poftă de ducă dacă voi privi pe fereastră… Ignorând semnele civilizației, peisajul e chiar adorabil – liziera de alb și verde tivește cortina de azuriu infinit. Pentru desăvârșire, aș șterge cu guma stâlpul acela vopsit în bronz-argintiu, tivit în capăt cu 3 dungi roșii intercalate cu 2 albe! N-am gumă însă, așa că las la locu-i însemnul progresului tehnic

Dorința mi-e topită în vânzoleala de pe alee. E un exod al trolerelor cenușii. Aștept unul roșu și-mi spun că e posibil să nu apară. Asta ca să-mi piară eventuala dezamăgire. Alung așteptarea în huruitul rolelor de-un negru colbuit și-mi clătesc privirea cu veșminte colorate. Miroase a Primăvară…

Ar trebui să gătesc e gândul care mă aduce cu picioarele pe pământ… Simplu și de post. Necondimentat… Aleg de data asta un orez brun și ciuperci. Arunc pe ascuns în apa în care fierbe orezul o ceapă mică-mică și sper din tot sufletul ca Ale să nu se prindă că a existat acolo. Nu-i place ceapa… Privesc cu jind la borcănelul de la Ikea în care doarme cumințel Curry. Îl las visând la vremea când se va însoți cu orezul. Poate data viitoare. Nici curry nu-i place Alexandrei… Aleg Pătrunjelul. Ar fi păcat să se îngălbenească de așteptare… Sotez ciupercile, le amestec cu orezul, presar pătrunjelul et voila! E gata… Îmi zic că aș putea scrie Jurnalul, ca o femeie simplă ce mi-s și mă întorc lângă Fereastră…

I wake up  in the morning and I wonder… o ultimă frântură culeasă din zgomot de fond ce însoțește trecerea unei mașini roșii. Hmmm… nu știu melodia, dar nu-i sfărșitul lumii asta! Găsesc răbdare pentru căutare cu un Dear Google, please search…

Găsesc răbdare și pentru ascultare…

… și scriu. Firește, nu fila de Jurnal de femeie simplă, dar mă consolez cu ideea că totuși e tot un fel de Jurnal…

Re(ve)lație

Prin 2007 un Cineva exasperat de cereri care se băteau cap în cap – rezonabile precum nuca în perete 🙄 – îmi trimitea via messenger un videoclip care trebuia să-mi atragă atenția asupra stării de fapt. Și chiar de eram între ciocan și nicovală – în aceeași ceață, că nu-i de colo să lucrezi cu un informatician – videoclipul ăsta tot mi-a smuls mai mult decât un zâmbet… 🙂

Ce-i drept, până anul ăsta Bunul n-a vrut neam să mă lase să văd și eu un Pom care face ciori. Până-ntr-o bună zi când n-am avut de lucru și mi-am aruncat privirea pe fereastră… 😯 Și l-am văzut de la depărtare în toată splendoarea! Plin de ciori, plin-plin de ziceai că încă un pic și-i la pământ! Și nu era doar unul… hypnotised

Bizar sentiment…

Acum îmi repet în gând că fiecare lucru își are vremea lui. Că azi va fi soare și că pot spera să nu mai văd rămurică de Pom care face ciori până la anul ce vine. Așa că – luni fiind – dau griul la o parte și pun o fărâmă de curcubeu. Să-nceapă săptămâna cu un zâmbet! 🙂

Inside

( nevoie acută de alb ➡ )

Asociez Bucureștiul mizeriei… știu că e nedrept pentru el, dar de anul trecut asta înseamnă orașul ăsta pentru mine. Minciuni, ipocrizie, manipulare, caractere mizerabile, însingurare, gri… :mrgreen:

Toate astea converg spre Nevoia de alb

Vreau adevăr, onestitate, spirit de echipă, oameni frumoși sufletește, simplitate, joc de lumini pe un spațiu imaculat … Vreau Aurora Boreală! Vreau prea mult? 😳

Vreau… vreau… vreau… Așa-mi încep săptămâna cea nouă! Până atunci vă las în dar un arc de cerc din Curcubeu… 🙂

Escape

Ufff… recunosc, am implorat adeseori Timpul să stea în loc, să-și încetinească goana nebună și să-mi acorde Răgazul. Dar crezi că i-a păsat vreodată? Că l-au atins rugile frumoase ce-i ofereau zâmbete infinite sau zbaterile dureroase preschimbate în minusculi stropi de rouă ce oglindeau curcubeul? Cu nimic n-a fost chip să-l înduplec! M-am încăpățânat o vreme, apoi m-am resemnat…

Acum nu… chiar n-am făcut nimic-nimic de data asta – n-am nici cea mai mică vină! 😳

N-am întins nici plase de stele și nici n-am stropit cu mărgăritare iedera, n-am iscat niciun fel de hățiș-capcană pentru Timp și totuși a ales să rămână în așteptare… Dar nu oricum! Ca-ntr-o diabolică răzbunare, a preferat să se împiedice într-o perpetuă zi de Luni! Nu mișcă frunza, nu crește iarba – e așa… ca liniștea surdă și tâmpă ce te-acaparează înainte de somnul indus de Anestezie, ca o hipnotică amețeală stârnită de Pendulare – stânga – dreapta… stânga – dreapta… st….

Nu, nu… nu-mi trebuie așa ceva, clar! Arunc o privire iute prin Labirintul amintirilor, apoi o strâmbătură ștrengărească Timpului buimac și-i zâmbesc…

Da, da… îmi prinde bine Evadarea asta cu miros de alge! 🙂

Haz :D necaz…

Care va să zică… Știi cum din aparent nimic – dintr-o picătură mică-mică – se ițește ditamai balonul de săpun? Depinde, firește, de suflu… de câtă amploare vrei să ia sau de ce așteptări ai.

Unii suflă repede și fac baloane multe-multe, lăsându-le libere în bătaia vântului. E o minunăție roiul de sfere transparente, irizând curcubeul în lumina soarelui. Ai avut vreodată șansa ca o părticică din fața ta să joace rolul de zid pentru micul balon jucăuș? 🙂

Alții, din contră, au răbdare (sau așa le place să creadă)… suflă ușooor, în speranța că vor obține ceva mai altfel. Nu pot defini exact – eu prefer prima variantă, cea copilăresc-hazlie – dar le pot intui dezamăgirea pe care o au când rodul stăruinței lor le face pufff! drept în nas… Nu mai are niciun haz! 😀

Cam așa…

Offf, Maestre Caragiale, ne-oi fi părăsit tu fizic de multă vreme, dar tare bine le-ai mai ticluit! N-ai idee cât sunt de actualitate schițele dumitale…

Curcubeu

Zilele astea predomină culorile tari…

Sunt în trend iar excel-urile colorate al naibii de puternic. Cât mai bogate și mai ample, cu tăieturi asimetrice și inserții multicolore.

Dezavantaj – utilizarea excesivă poate induce dependența de comprese reci! Incolore!

Avantaj – dacă reușești să nu te … împiedici în ele, poți primi ca bonus verdele, pentru completarea curcubeului. Gratis, de la Smiley & Alex Velea feat. Don Baxter! 😉

Cam repede a trecut noaptea asta!