Arhive etichetă: familie

C(l)auza

Nu există remediu pentru efectele diferenței de fus orar…

Guess who said that? big hug

E ca și cum Moș Crăciun – pus pe șotii, să fie-n ton cu mine – a decis că dacă tot am rămas hăăăt, la 5 ore distanță de cei dragi, măcar să-mi facă bucuria și să mă scoată la plimbare-n lume peste mări și țări… Să mă conving de-a binelea că Există! Deși de data asta n-am cârcotit, zău! Nu-ș ce-o fi fost în mintea lui… 😳

Ca intenție – nota 10! Cu Plus, că-mi place când găsesc Certitudinea și pot trece liniștită la Next Question! 😉

Ca grijă… ooof… Moșul cred că e obișnuit cu sacii consistenți – așa că o cantitate neglijabilă ca mine a fost ușor de trecut cu vederea uitat pierdut cumva în vânt  – 🙄 – ufff, că nu găsesc exact termenul care să definească motivul pentru care m-a… rătăcit aici…

Se cam potrivește, nu? Liniște – poate prea apăsătoare uneori… Nori – straturi de gânduri peste gânduri, peste alte gânduri! Și din vreme-n vreme Pete de azuriu! Partea asta-mi place! 🙂

Ah, plus buclucul în care m-a băgat diferența asta de fus orar! Mi-a dat serios programul peste cap, de-am ajuns să nu răspund peste zi la telefon… Eh, alt bucluc, că intră prietenii la idei și li se ițește în minte gândul zborului peste Băltoaca și mai mare, și mai sărată, de-i zice lumea Ocean! Cui îi faci așa plocon, Moșule? 😳

Și-am zis în gând doar cu speranță – nu, nu cu supărare, că Prietenii-s mereu bineveniți! – Sărbătorile se petrec în familie, Moșule! Lângă Bradul de-i înconjurat de pași mărunței și tropăitori… Lasă-i bucuria mânuțelor întinse spre crengile ce-au rodit fructe minunat colorate, clopoței, fundițe și beteală! Că-i doar o dată în an… și-i păcat să-ntorci mânuțele spre ușă și să înunzi bobițele de smarald… Mai bine fă o magie, Moșule, că am un dar pentru tălică, ehe! Să vezi ce zâmbet mare ți s-o desena în barbă! 🙂

Ei, uneori pot fi convingătoare când pritocesc un contract… Sunt bine, sunt acasă, doar mi-e cam somn… Da-mi piere de fiecare dată când reascult Darul promis Moșului! 

Și-acum… Să vă fie Sărbătorile așa cum vi le doriți, alături de cei pe care îi iubiți… cu liniște și armonie, cu împăcări și bucurie! Și pentru că-mi pare c-ar mai fi un pic de loc, o să strecor și cu un pic mai mult noroc!  good luck rose

big hug

Lui D.

Ştiu că o să citeşti asta…

Cu tine am învăţat să număr până la 10. Să trag aer în piept şi să-mi temperez revolta. Pe principiul că poate incidentul care m-a bulversat n-a fost pornit cu rea intenţie. Dar de data asta e prea de tot!

Să-i răspunzi fiică-tii cu un convenţional „da, vă rog!”, să o faci să plângă şi să te justifici apoi că nu ai recunoscut vocea, numărul de telefon (număr pe care îl apelezi altminteri în momente de… „melancolie”) e dovada prostiei crase. Sau poate te crezi prea important… Nu găsesc scuze pentru niciuna din ipostaze!

Aşa că nu te minuna că mi-am permis să te pun în colţ. Că nu mă interesează nici dorul şi nici iubirea ta. Pentru că ştiu că astea se traduc prin ipocritul „nici cu mine, dar nici cu altul!”. Mă interesează să nu mai fii mitocan! O să îţi repet asta de câte ori va fi nevoie, poate vei pricepe… Mă interesează să te vad OM! Fă-mă să regret palma aia pe care o tot aminteşti, ai căpăta o bilă albă…

Să nu mai îndrăzneşti să îmi faci fata să plângă! Nu ai nici un drept, pentru simplul fapt că a ta contribuţie a fost minimă – şi ştii la ce mă refer!

Şi nu te mai plânge că nu te caut când sunt în Bucureşti sau că nu te sun. Eu ştiu să îţi respect familia… ar fi vremea să înveţi asta şi tu!