Arhive etichetă: Germanos

Germanos…

„Știu că zilele frumoase sunt pe terminate… și mai știu că o să tânjesc după ele, dar… nu pentru asta am venit eu aici. ”

Eeee… cam așa suna un refuz elegant în fața unei invitații la o plimbare în Herăstrău. Eu încă am de lucru. Bolovanul lui Sisif e din nou la poalele muntelui și își așteaptă urcușul. Teoretic ar putea aștepta. Practic… n-a fost deloc o minciună că nu pentru plimbare sunt eu aici.

„O sa fac o plimbare până în Herăstrău, pisoi, dar azi mă duc singur!”

Pisooooi ?!?!?

Mi-am frământat mintea ore întregi… De ce apelativul ăsta?!? De unde naiba știe? Sau… ce știe?!

Am lucrat cu pauze de gândire. Cu poticneli. Cu fraza revenind enervant de des în gând..

Și la final am aflat că de fapt era de vină doar… reclama de la Germanos! 🙂


(Altă lecție… 😉 )