Arhive etichetă: memorie

… alta caldă

(… promit să adorm cu zâmbetul pe față… :smile:)

Nu știu cum e pe la voi, dar la mine fiecare evadare în lumea reală e taxată de Inbox. Se bulucesc acolo îngrămădite peste poate Mesaje, Notificări, care parcă vor să mă disciplineze. Dar eu nu și nu, că am căpătat iar gustul libertății și-mi iau din vreme-n vreme porția de soare, de verde, de roșu.. în fine Porția aia de vară, cât mai este! Sinceră să fiu, la întoarcere nu prea-mi arde să deschid nici Trillian-ul, că știu că o să-mi spună cumințel câte mesaje mai sunt venite via Yahoo, câte via G-mail… mai știu că se poate și mai rău de-atât, Dar azi ăsta mi-era of-ul… 😳

Apoi mi-am amintit de ziua de vineri, de metrou, de secretara de la o universitate… V-am zis eu că întotdeauna, fără greș, îmi arunc privirea acolo unde e dosită o greșeală? În fine, vineri am realizat că există pe lumea asta oameni care încă nu realizează că pentru Sistem suntem doar o  înșiruire de cifre. Da, știu, nici mie nu-mi place aspectul, dar e adevărat! 🙄 Tanti Secretara asta mi-a mâncat vineri sufletul cu neștiința ei! O fi ea algomerată, da-i și înghesuită rău! Am memoria cifrelor, v-am zis? Că nu degeaba am tooot lucrat la situații, declarații și alte chestii de-astea frumoase frumușele de ți-i mai mare dragul și-o iei pe arătură cu gând să scapi de dânsele. Dar ele nu și nu – se țin scai de tine ca râia! 👿

Încă mai am în minte prinse scai fel de fel de adrese, coduri de înregistrare fiscală, ba chiar și CNP-uri. Hai că nu-i greu de ținut minte, zău! Zic asta pentru că Tanti Secretara de care vorbeam mai sus n-a vrut să mă creadă pe cuvânt că i-a editat greșit CNP-ul fiică-mii – eu îl știam cu 4 în coadă, ea a pus 6 de darnică, că nu pot s-o bănuiesc de altceva doar?! 😐 Și fiindcă un necaz nu vine niciodată singurel, m-a chinuit femeia cu plimbările. Ori poate o fi vrut să-mi arate ce minunată instituție o să-mi lumineze copila în următorii 4 ani…. Cert e că încidentul ăsta și întoarcerea tot cu metroul spre casă m-au necăjit… unii prea indolenți, alții prea intransigenți cu ei înșiși! :mrgreen:

Cum vineri era decretată Zi de hoinăreală din capul locului, mi-am zis că mă răsfăț în parc, la Bazilescu, Încă n-am văzut parcul ăsta 😳 Doar că… am coborât la Jiului, am ieșit pe la Pajura, am ochit semaforul și-am pornit zâmbitoare spre alt verde. Cred că știu drumul cu ochii închiși spre Terasa mea! 😆 Mai nou am aflat că-s de-a casei și că nu e bai dacă plec fără să plătesc! Se vede treaba că e evident când îmi place ceva! Așa că în dimineața asta am făcut rezervare iar… vă las Cafeaua aici – e caldă, numai cum îi bună pentru Zmeu. Și dacă dimineața mea iar nu va coincide cu a voastră, aruncați o privire în jur și bucurați-vă de vară… 🙂

Eu o să adorm cu zâmbetul pe buze… n-am cum să ignor un așa îndemn spus cu drag… Vă spun și eu Bună să vă fie duminica asta! 🙂

Short-term memory loss

Hmmm… nu știu dacă trebuie să râd sau să plâng… am mai întâlnit atitudinea asta matură, am mai auzit discursul legat de impactul negativ al muncii când vine vorba de viața personală… acum îmi sună doar ca un simplu clișeu. Am tăcut nu pentru că m-ai impresionat, ci pentru că am avut iar acel deja-vu… Și pentru că mi s-au terminat și cuvintele. Era firesc să închid. Nu au lipsit apoi mustrările de conștiință, așa că îți scriu…

Am simțit nevoia să mă reapuc de muncă. Paradoxal, dar asta mă relaxează… Pentru o vreme îmi ocupă mintea cu altceva. E ca și cum s-ar goli cumva memoria, măcar pentru scurtă durată. Uneori îmi place asta. Alteori mi-e teamă să nu uit… E o stare controversată pe care nu pot și nu vreau încă să o disec. Posibil altădată, când îi va veni vremea.

Short-term memory loss…

Nu știu dacă ți-am vorbit vreodată de Memento. L-am găsit întâmplător… M-a surprins, poate pentru că am avut inspirația să nu citesc nici o recenzie despre el. Așa și-a păstrat toată sarea și piperul. E un film mai altfel

Dream

P.S. 1 Am scris, după cum vezi… Acum nu te mai poți plânge! 😀

P.S. 2 Dacă tot ai citit, trage cu ochiul și aicijust in case … 😉