Arhive etichetă: ninsoare

Eventu(a)l

(… gânduri tăvălite prin omăt… whistling )

Cu alai de alb – muuuult alb! – se petrecu venirea prea-așteptată și mai în urmă trâmbițată a blondei de sor-mea. Care, spre repede trecătoarea-mi dezamăgire, nu mai e blondă, nah! Acum bate în ciocolatiu parcă în ciuda mea și a încă unei importante persoane – nu spun cine, că s-o simți ea și-o prelinge în colț de fereastră spre lume o lacrimă minusculă, dar strălucitoare precum spicul în soare. Hai, nu mai plânge, e lumea plină de blonde, bre! 🙄

Evenimentul – firește! – a fost stropit cu ceva – iar nu spun ce, să nu mă acuze lumea că laud țuica de casă 😳 și Feteasca Regală de la Jidvei. 😛 Deci a fost asezonat cu insomnie, cum altminteri? Și împănat cu bucurie cât cuprinde, că Bunul își mai amintește uneori de mine și-mi mai pune mâna pe creștet. Probabil cu așa ocazie i se mai înmoaie suflețelul la pipăirea cucuielor care-mi apar instant ori de câte ori salut pragul de sus cu semeție… sigh

Așa că sâmbăta asta dimineața mea a fost marcată rezonabil. Asta da victorie în lupta cu Somnul! Dacă în cursul săptămânii inculpatul numai ce menționat face ce face și mă alintă până pe la 8,30 – 8,50, de-mi dă fiorii spaimei întârziatului la birou, azi – ingratul! 👿 – mi-a suflat pe lângă ureche întâi pe la 7,30… Am consemnat ora, am scos limba (imaginar, pe cuvânt, dar ăsta era semnul pe care îl merita din plin) l-am prins mai serios în brațe și până pe la 10,00 nu i-am dat drumul! Sîc, Somn, că de data asta ți-am făcut-o eu!  😆

Pătura de alb ce mi-a dat binețe de cum am privit pe fereastră nu m-a speriat deloc, zău! Întâi a venit Zâmbetul, iscat de impresia Mmmm, curat! 🙂 A venit apoi ca o boare gândul trist Nu mai vine Ale azi… 😦

M-am învățat de la o vreme cu alternanța asta a sentimentelor contradictorii… Un 50 – 50 căruia nu-i pot strica echilibrul oricât m-aș strădui… Și ca de fiecare dată când mă încearcă așa o stare am ieșit. Să las gândurile să zboare în voie. De data asta prin zăpădă. Imaculată eventual! thumbs up

Știu… Ninsoarea asta n-a adus tuturor bucurie… a venit cu drumuri troienite, accidente și alte urâciuni la pachet. Dar are și partea ei luminoasă, nu? Acoperă gri-ul măcar pentru o clipită! Și-mi amintește de copilărie… 😉

P.S. Din drag, desenez în alb o îmbrățișare. Cu drag! big hug

Jurnalul unei femei simple – 11

( 💡 via Corcodușa , la invitația Cuvântei )

Jurnalul unei femei simple

Pentru astăzi 08.12.2013 ora 03:23

Afară … din sursă sigură spun că e friiig! Am cam înghețat azi, ba în parcarea de la Carrefour – de data asta ăl din Chitila – ba la întoarcerea acasă. Luna… pe cerul clar-clar părea o unghiuță. Am înghețat admirând-o, dar a meritat! 😉

Mă gândesc … că ar trebui să nu mă mai gândesc la multe lucruri. Poate așa mi-ar fi mai simplu. Poate… N-am siguranța că aș fi mai liniștită însă. Și mă mai gândesc la faptul că toaaată viața mi-am cam bătut cuie în talpă gândind. Pentru un cineva care tooot gândește și despică firul în 444 ar trebui să mă simt înțeleaptă. Gândesc totuși că nu-s… altminteri nu m-aș avânta să dau replica, indiferent de urmări… ufff, tre să mă mai gândesc și la asta?! 😕

Din locurile de unde învățăm … buuun, hai să vorbesc azi de practică. Că nimic n-are un impact mai puternic decât izbitul capului de pragul ăl de sus… Printre perdeaua de stele verzi vine Revelația! Și ce de concluzii mai traaagi, ehe! Că nu degeaba se zice Tot pățitu-i priceput!, nu? 🙄

Sunt recunoscătoare pentru …că mai nou iar e încântată fiică-mea că nu-s o mamă ca toate celelalte. Și că nu o mai enervează când lumea mai repede înclină să creadă că-s soră-sa mai mare. Acum, sincer, nu știu în ce măsură o fi de-adevăratelea și mândră de mine, dar tot e ceva că nu-mi mai cere să mă înregimentez în formația mamelor tradiționale. Nu de alta, dar nu mi-a ieșit niciodată asta și chiar era frustrantă revendicarea. 😳

Din bucătărie … mmmm, mi-am văzut dorința împlinită. Plus mirosit! Mi-era dor de somon cu miere și muștar Dijon. La cuptor… Nu zic mai mult, că-mi bat iar cuie în talpă! don't tell anyone

Cu ce sunt îmbrăcată … peste… am tras un pulover roșu, să mă protejeze el de aerul rece de-mi vine prin fereastra deschisă. Exact, scriu și fumez! whistling

Citesc Fumatul poate să ucidă! Asta scrie pe pachetul meu de Rothmans… Mă-ntreb când va scrie pe sticlele de băutură Alcoolul poate să ucidă! ? Sau pe ambalajele alimentelor bogat împănate cu E-uri care mai de care mai ucigătoare? Și-mi zic Bine că au avut decența să scrie doar pe pachetele de țigări mesajul. Altminteri dădea serios paranoia în populație!  alien

Ceea ce aștept (sper) … să am vreme și starea necesară să scriu Prefața cărtișicii… Am promis și-i datorie curată! Și mai sper să trec cu bine de ziua de Luni. Vineri n-am tăcut deloc când noul manager mi-a demonstrat că nu prea știe cum merg treburile în firmele pe care le administrează în scurtele ore când își face apariția pe la birou. Și – pisici! – mi-am ieșit din fire și i-am răspuns, că prea emitea pretenții nefondate. Și-am zis cu voce tare ceea ce alții probabil doar mormăiau în barbă. Mdea… posibil să mă coste asta, nu? d'oh

Ce mai meșteresc … o să-mi pregătesc camera de sărbători… așa, pentru orice eventualitate… Fac niște fulgi de nea, un fel de steluțe albe. Mi-amintesc că-ntr-un an am făcut așa ceva pentru birou… le-a prins vara lipite de geam… apoi toamna… 😆

AscultI remember years ago someone told me i should take caution when it comes to love… Impossible – James Arthur.  Bonus – Wake me up via Avicii. 🙂

Unul dintre lucrurile mele preferate … să privesc ninsoarea de la fereastră. Mă fascinează dansul haotic al fulgilor… mi-aș lipi și-acum nasul de geam fix ca-n copilărie, dar… Mda, îmi amintesc uneori că nu-i pot permite copilului din mine să-și facă nestingherit toate poftele. Nu-i corect, știu… 😳

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … o să-mi petrec timpul rămas cu fii-mea, că iar pleacă la Tulcea… Iar îi e dor de Otto al ei. Și cred că și purcelului de ea. Pot să spun că mă simt cumva vinovată față de el – știu că îi e bine unde este acum, dar la fel de bine știu că îi lipsește Ale a lui. E greu să mă împac cu gândul ăsta… 😐

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Tare mi-a mai plăcut peisajul ăsta… Și cum n-am reușit neam să descarc poza originală, i-am făcut un screenshot, am decupat-o apoi și gata! Dar tot mă frământă întrebarea De ce de la o vreme nu mai pot descărca unele poze primite pe e-mail? Acum ce bâzdâci o mai avea Yahoo Mail ăsta al meu? 😕

În fine… Să vă fie duminica plină de bucurie și zâmbet! big hug

Pozeee

(… cu Ninsoarea, firește… 😉 )

Azi a nins… Serios! S-au prins în horă Fulgii de Nea chiar lângă fereastra Biroului meu! Nu-ș dacă și la voi, dar la mine așa a fost…

Bifam… Ca de obicei, bifam și mormăiam. Să nu mă întrebați ce, că-s Bursucel Simțitor și nu-mi vine să reproduc ce ziceam… 😳 Am teancuri de hârtii listate, care mi se ițesc care mai de care în fața Creionului. Și bietul de el nu le face față – pe zi ce trece se face mai mic… și mai mic… o să-i fac și lui poză până nu ajunge una cu Guma ce-o poartă în coadă cu mândrie…

Din vreme în vreme mai aruncam câte o privire pe fereastră… Mereu pierd amurgul – acum e zi, acum e ditamai bezna! Oooricât aș pândi trecerea, tot îmi scapă… Dar nici cu ochii pe fereastră nu poți sta la birou! Cum ar suna un Raport de activitate cu Am pândit amurgul ?! 🙄

Amurg pe care iar nu l-am prins nici azi, e drept, dar am întâmpinat cum se cuvine Prima Ninsoare! Am deschis fereastra laaaarg big hug , am luat aparatul foto din geantă și …

Știu… pozele nu-s prea reușite, că bateria camerei era pe terminate. Și nici eu nu mi-s Bursucel Fotograf Expert… 😳

Dar nu puteam să las Evenimentul să treacă neimortalizat, zău! Că nimic din ce stârnește Zâmbetul nu e de dat la o parte, nu? 🙂