Arhive etichetă: Pink

Jurnalul unei femei simple – 6

( 💡 via Corcodușa , la invitația Cuvântei )

Jurnalul unei femei simple

Pentru astăzi 27.10.2013 ora 02:35

Afară … țipătul de mai devreme mă făcuse să deschid fereastra. Nu din curiozitate, ci pentru că plasarea lui pe o octavă înaltă precum Everestul m-a îngrijorat. O mână de ajutor nu strică niciodată – așa mi-am zis. Era beznă și nici o mișcare. Remarcabilă era doar Luna – ca o doamnă misterioasă ce-ți aruncă priviri pe sub borul pălăriei… De la a doua fereastră a etajului I al Căminului Poligrafie s-a mai ițit o figură scrutând întunericul… E doar tăcere acum… 😐

Mă gândesc … la Alegeri. Am aflat ieri spre seară de la fii-mea că un apropiat a intrat în belea. Belea urâtă de tot! Și-mi pare rău, mi-era drag copiluțul ăla. Păcat… Și e mai tristă povestea asta decât aceea care m-a redus la tăcere zilele trecute. Credeam că nimic nu poate fi mai deprimant decât revelația că a ta căsnicie e o detenție pe viață. Și că refugiul în muncă silnică e o binecuvântată evadare… Ce om normal și-ar încredința viața în mâinile unui gardian ce-i picură zi de zi nefericirea în suflet? Noi, oamenii, ne cam jucăm de-a viața uneori… de parcă am avea nouă vieți, nu doar una… 😕

Din locurile de unde învățăm … răzbate Lumina… E drept că pentru unii lumina asta e ca un far xenon – la faza lungă deja nu mai rezistă și trag fesul pe ochi… 😛

Sunt recunoscătoare pentru … că nu sunt obligată să spun de complezență Te iubesc! Sau să mă refugiez în muncă doar ca să scap de prezența cuiva care mă agasează… Pisici, m-au dat peste cap poveștile astea și nu-mi place! Cândva am cochetat cu ideea de a mă înscrie la Psihologie – Mulțumesc, Doamne, că m-ai oprit la vreme! (Dac-aveam emoticonul cu temenelele acum, eram recunoscătoare și pentru asta… Huh, mi-s incorigibilă :!:)

Din bucătărie … e zvon de liniște și pace. Poate azi – dacă mă potolesc cumva după ce deșert sacul aici – fac zarvă pe-acolo… Hai să dau un pic afară din casă un ceva legat de bucătărie – dacă n-am starea necesară, nu gătesc! Ar fi o irosire de timp și resurse, iar eu știu așa – și resursele, și timpul sunt limitate și e musai să fie folosite cu chibzuință. Zău! 😉

Cu ce sunt îmbrăcată … cu niște haine obișnuite… După ce termin de scris îmi iau pijamalele, mai mult nu-mi vine-a spune. Little black dress ar fi fost mai potrivită, că am dat iama în trusa de machiaj a fiică-mii mai acum vreo… 6 ore. Pur și simplu am simțit nevoia. Și sper din tot sufletul să nu fi accelerat prin asta ritmul încălzirii globale, că de fiecare dată când mă îndeletnicesc cu văcsuiala se întâmplă un Ceva! 🙄

Citesc … (citisem) despre Efectele termenului extinctiv… Curiozitatea, bat-o vina! Am vrut să văd și eu cu ce se delectează Ale a mea, de-mi tot răspunde în reluare. Recunosc – în afară de mirosul de carte proaspăt scoasă de sub tipar nimic nu se mă prinde! E ca și cum aș citi în sanscrită. Sau în mayașă. Chiar, s-o mai fi tipărit ceva despre sfârșitul lumii? :mrgreen:

Ceea ce aștept (sper) … vești bune… în niciun caz din cele legate de adevărul cosmic! 😛

Ce mai meșteresc … un puzzle cu pauze vesele. 😉

Ascult … Pink și-al ei Perfect… 😎

Unul dintre lucrurile mele preferate … ora de aerobic. Categoric! 🙂

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii … ei bine, s-a cam dus sfârșitul săptămânii – e deja duminică, văd eu cum toc ziua… Bine, pot să recunosc și asta – N-am nici un plan… E capăt de țară? 😳

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

Aș fi scos de la naftalină Rațele. Și aș fi așezat sub ele frumușel o fabulă de-a lui Topârceanu. Sigur ați fi zâmbit, citind-o…

Doar că ieri am simțit nevoia să mă plimb. Să văd culori, să mă bucur de soarele pe care-l văd în timpul săptămânii doar prin fereastra biroului. Și-a fost fain! Hainele Toamnei încă nu s-au ponosit – verdele e puternic, roșul demențial, iar ocrul parcă echilibrează…

Să vă fie ziua frumoasă, îmbrăcată în culori vesele de Toamnă! 🙂