Chiar se poate! Important este să vrei cu adevărat! Şi să ignori! Până la urmă tu contezi! Restul este accesoriu! – vreau un pic de linişte.
Aşa că am lăsat accesoriile deoparte şi am dat curs invitaţiei la cafea.
Că e ceva vreme de când toooot privesc către Sacre-Coeur cu jind. (Mi-ar fi plăcut să fi ajuns acolo cu altcineva… dar asta e altă poveste.)
Nu prea am priceput eu din partea cui a venit invitaţia… dar a picat teribil de bine. (Nu e tocmai cea mai fastă perioadă pentru mine.)
Ea şi El.
O Ea teribil de lipicioasă. Încercând să monopolizeze discuţia.
Un El zâmbitor azi. Plin de surprize – aş putea spune.
Şi promisiunea din aer – „… dacă… o să…” …
Ei, dar peste toate astea a tronat bucuria de a savura o ţigară (mai multe, e drept 🙄 ) în tihnă.
P.S.1 Pentru liniştea Ei mi-am făcut update info pe FB. 😉
P.S.2 Pentru liniştea mea îmi tot spun că încă nu sunt singură.
Bursucel's Blog 