Arhive etichetă: zăpadă

Loc de joacă

Ei, da! La ora asta ar trebui să dorm, știu. 🙄 Doar că eu nu am somn! Mi-am luat lopățica și găletușa, că tot mi-a dat de lucru Dan… Și-am săpat… și-am săpat… Groapa asta de nisip e plină cu fel de fel de jucării! party Și-am găsit muuulte și de toate, zău… Poate că așa-mi mai abat gândurile un pic. Nu mi-s pe plac urâțeniile… Și nu, nu e politica struțului – e doar o modalitate de a mă bucura. 🙂

Să vă fie ziua frumoasă și senină! 🙂

C-a mea sigur va fi plină… 😉

big hug

P.S. … vă era dor de Zăpadă? 🙂

P.P.S. Adelinăăăă, vrei-nu vrei ești de azi Nășica pozei ăsteia! 😉

09:16 a.m.

Asta cred că era ora cea cu bucluc… Ceasul rău, deh… Am deschis iar fereastra laaarg, profitând că sunt singura sosită în birou și am  inspirat cu drag aerul dimineții… big hug

Turma de elefanți intrată fără veste m-a luat prin surprindere… nici n-am simțit-o! Eram prea absorbită de Alb și prea hotărâtă să-l păstrez cumva. Un minut? Două? Cinci? Cât or fi țopăit elefanții pe spinarea-mi, profitând de neatenție?! Asta nu mai știu… 🙄

Știu doar că am rămas cu amintirea primei Pături de Zăpadă aruncate peste umerii Colegiului. Asta o pun la păstrare aici, că-i loc sigur… 😉

Elefanții au plecat așa cum au venit, dragii de ei! Și-au zis că merit un pic mai multă culoare – un picuț de roșu în obraji, un picuț și mai mult pe buze… Acum, cu ditamai cana de ceai aburind, îl aștept cumințică pe Hapciu, că i-oi fi și lui dragă! 😳

Așa că până una-alta vă spun eu Sănătate! 🙂 Că sigur o să aud urarea asta în ziua care vine… 🙂

Bilanț semestrial

(…depus regulamentar online, semnat electronic Bursucel :smile:…)

Hai să recunosc – de-aproape un an viața mi-i strâns legată de Laptop… Cu fire nevăzute – motiv pentru care nu reușesc să le retez neam! Să nu credeți că asta nu mă revoltă! Sau că am stat cu mâinile încrucișate, așteptând Minunea! Nuuu – am pus zăpădă peste ele, cu gând să le fac casante, am turnat cafea aburindă, în speranța că le-oi topi și-i gata trebușoara! 😎 Nici asta n-a mers! Doar mi-a ridicat în cap o părticică de Canadă, care-a găsit de cuviință să-mi pună sare de lămâie în cafea… 😐 Urâcioasă creatură! Atunci, mânată de un ciudat simț al conservării – de care, cu rușine și părere de rău, constat că nu reușesc să uzez în alte circumstanțe –  am invocat Firele și-am stat cuminte acasă. 😛 Acasă ăsta… e doar locul unde eu și Măria-sa Laptopul ne-am ancorat într-un static-enervant Azi, dar e totuși o fortăreață de nădejde la nevoie- un pic mai mult decât nimic… 😉

Ieri Firele mi-au dat rău de tot peste nas! M-au pus în fața faptului împlinit și m-au obligat să dau socoteală pentru toate cârcotelile mele la adresa lor! Apoi au pornit o numărătoare inversă, pornind tacticos de la 10800… Tic-tac! Cap ou pas cap? 😀

Mă pedepseau, vezi bine, pentru graba de care dădusem dovadă la plecarea din birou! Prostie, așa au catalogat-o! Și-mi șușoteau numărând Firele astea cam așa – Îți iei inima în dinți au ba? Știi bine, la sfârșit el, Laptopul, te va părăsi și vei rămâne singură! Știam că nu e glumă și mă chinuia cumva gândul. Prea m-am legat de lumea asta…  E simplu, poți repara, știi bine! mă îndemnau iar Firele. Ce era de făcut mi-era clar… doar că nu prea-mi plăcea perspectiva… Am zis cumva că nu-mi place să deranjez? O mai zic o dată! Deci nu-mi dădea inima deloc ghes să-mi deranjez colega de serviciu și s-o târâi spre birou doar pentru un amărât de alimentator, uitat în graba plecării…  Amărât, zici? E hrana Laptopului! O să moară de foame după ce isprăvesc și aste 360 de numărat! O să te plângi apoi că te-a lăsat! Dar cine a iscat povestea? 👿

Firele astea sunt mai puternice decât credeam! Și mai urâcioase decât… Lasă! Ba nu! Nu mi-aș putea lăsa Laptopul să mă lase! Așa că am pornit spre Stăpâna Cheilor și Cartelei de Acces, i-am spus oful și-am făcut pe plac Firelor. Femeia m-a privit blând, mi-a zâmbit și… uite-mă-s mână în mână cu dragul de Laptop, veselă nevoie mare că-i viu și nevătămat! Că doar nu se făcea să-l las să fredoneze ca la-nceputul melodiei ăsteia… 😉

Trag linie la bilanț și e clar că iese dependența pe plus! Spuneți-mi că nu mi-s singură în situația asta, că dau faliment de rușine! 😳

P.S. Și-nainte să trag oblonul pun zâmbete de zi senină la bătaie, că doar n-oi sărăci din atât! 🙂

Pur

A nins iar!

Am ratat jocul fulgilor de zăpadă… mi-ar fi plăcut să îi las măcar pentru câteva clipe bune să mă învăluie, să mi se încurce în păr și să mi-l albească… așa… ca pe vremea când eram copil…

sweet memories

Iubesc zăpada asta! Poate pentru că mi-am pus toate speranțele în ea… știu că ea poate să curețe tot, să înghețe și să purifice… 🙂

Zăpadă

5 ore de bântuit prin zăpadă, pe munte, cu inevitabila abatere de la traseu! Tipic știu eu cui… 😀

Poze și iar poze… oameni frumoși, locuri frumoase… e a doua oară când îmi doresc o cabană în pădure!

E ciudat să lucrezi urgențele la munte… zăpada de afară mă trage de mânecă să îi acord atenție! Ninge iar – frumos, liniștit…ne pregătește, cred, covorul curat pentru mâine.

Am fost norocoși… Cât a durat explorarea noastră am avut parte de o vreme superbă!

Ar trebui să fac o rugăciune de timp frumos și pentru ziua care vine… 😉

Bușteni dimineața

Bușteni

Ieri comentam la postarea lui Cristi că ajung la Brașov… ne-am oprit totuși la Bușteni, și trecem în așteptare Brașovul.

Obositor, cu fuga de ultimă sută de metri, cu fișe de magazie luate în ultim moment (cadoul meu de week-end), cu ghete total nepotrivite, dar ce mai contează? Important e că am evadat!

N-am simțit când a trecut vremea în tren… nu ne-a lăsat un maaare credincios care ne-a împărtășit cu o voce baritonală și un fain accent ardelenesc ofurile lui, cum e cu pastorul cel nou de la biserica… ete că nu știu cărei biserici apărute precum ciupercile după ploaie aparținea. Mare invenție și telefonul ăsta! Și mare ți-e grădina, Doamne!

Am suportat cu stoicism 2 ore și am refuzat să savurez o țigare în toaleta trenului… O să țin minte multă vreme chestia asta…

Dar a meritat… aerul de aici e tare plăcut și din câte am văzut acum pe seară nu am de ce regreta că am coborăt mai repede din tren!

Și gata cu euforia pe seara asta, mi s-a cam terminat pauza… 😀