Fluier și mă simt cumva… Așaaa, ca un plătitor de… taxă specială. Nu spun cum mă simt, că n-aș găsi cuvântul potrivit care să-mi fie și la îndemână, dar și relevant. Mai bine îmi fac portretul – uite, toate simțămintele mi s-au adunat în obrăjori, colorându-i de numa-numa! Ia uite ce frumușică mi-s… O minunăție, ce mai!
Se spune că degeaba ai băut peste măsură dacă nu te-ai făcut și de poveste! Și cum locul ăsta e numai bun pentru povești… ce mai tura-vura, e musai să fluier sănătos. Poate așa mă lecuiesc. Sau măcar mă răcoresc, că mi-s cam pornită pe mine și zău că m-aș fugări de mi-ar fi la îndemână…
A pagubă fluier azi. În traducere ar suna cam așa… Dacă vă e a vorbi la telefon, căutați-vă orice alt loc și feriți-vă de bancheta din spate a taxiului B-88-NAE. Na, e treaba voastră dacă nu mă luați în seamă, dar să nu-mi veniți cu plângeri mai apoi, că vă bat obrazul! Înclin să cred că nici scaunul din față-dreapta n-ar fi locul propice unei astfel de îndeletniciri, dar… mă rog, eu vorbesc doar despre chestii simțite pe pielea mea. Așa… Deci, dacă îmi luați în deșert fluieratul, o să vă copleșească și pe voi istorioara cu hoțu-i cu un păcat, iar păgubașul cu o mie! Și-o să ziceți și voi, privind fețișoara colorată de nevinovăție a taximetristului, îmi pare tare rău, dar nu pot spune cu sinceritate că vă cred! Pe bune, sentiment mai copleșitor decât ăsta n-am mai trăit de-o lună încoace… Una peste alta, aș mai fluiera și tăcerea care mi-a servit-o fiică-mea când i-am povestit isprava. Bine măcar că nu i-am văzut expresia feței!
Partea bună e că am lăsat deoparte lucrul de mână. Azi nu mai împletesc, iertată-mi fie leneveala! Azi termin de scris, apoi îmi fac de cap bântuind pe câmpiile internetului. Dacă-i bal, bal să fie! Vorba lui Topârceanu – Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie – după întristare, vine bucurie.
P.S. Totuși… de data asta mi-ar fi plăcut să mă simt rață, nu gâscă…
Ce-avea bancheta din spate ?
ApreciazăApreciază
Lipici – dezintegrant pentru telefoane, cred… Că nu-mi explic cum s-a topit în neant altminteri, mititelul, fie-i amintirea ușoară! 😆
ApreciazăApreciază
🙂 :* ❤
ApreciazăApreciază
S-a auzit fluieratul până la tine?! 😆
ApreciazăApreciat de 1 persoană
DAA 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 :* ❤
ApreciazăApreciază
Apăi nu ai de ce să îl acuzi. La taximetrişti şi la frizeri e-aproape deformaţie profesională. Aşa că numărul de-l pusăşi nu-i nimănui de niciun folos. Toţi trag cu urechea. Biliv mi !
ApreciazăApreciază
Dane, crede-mă, sunt o groază de taximetriști cărora n-am simțit nevoia nici să le țin minte fețișoara, nici să le memorez numărul de înmatriculare al mașinii. Per ansamblu, mai că aș spune că sunt un Bursucel norocos! Parole (mais pas de flic)! 😉
ApreciazăApreciază
Crede-mă, singura explicaţie e că în celelalte taximetre nu ai purtat conversaţii prea interesante. Altfel i-ai fi reţinut. Dacă te ţine cureaua, repetă experimentul dar ai grijă ca subiectul dialogului să fie unul care să prezinte interes. Îmi vei da dreptate.
ApreciazăApreciază
Dane, interesant mai e Ale, merg la facultate să văd cum e cu deschiderea anului universitar, eventual să le spun că vei lipsi primele săptămâni. Te sun apoi, da? Puuuup! …
Mai repede și-o fi zis omu’ că e vremea să-mi schimb telefonu’, că-i apărut doar Iphone 6 și nu se face să umblu cu Samsungu’ ăla dual sim… 😕
ApreciazăApreciază
Nu ştiu, fatăăăă … O fi fost vreun chelcăşoz, ceva acolo. Ai tu ceva care stârneşte, bag seama … 😀
ApreciazăApreciază
Fețișoara, firește! O zice ea mai multe decât mine… 😆
ApreciazăApreciază
Io n-am zâs nimic … 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Apreciez, zău, că nu mi-i forțată limita suportabilității. Mă gândesc deja la ziua de mâine și la clătinatul din cap al colegului de birou. Care sigur va afla, că-n școală zboară veștile cu viteza luminii! 🙄
ApreciazăApreciază
Haidi, măi, că prea o iei în tragic, zău aşa… Până la urmă nu s-o oprit pământu-n loc, nu ?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar nu! Se-nvârte de zici că-i titirez, nu alta! 😉
Iar azi… ehe, azi am râs cât pentru o lună, de-ar trebui să iau în greutate măcar 3 kg… 🙄
ApreciazăApreciază
Ţi-am zis eu, Bursucel, reclamaţie să fluiere şi el a pagubă şi mama lui!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știi cum e? Hoțul neprins e negustor cinstit,,, Ducă-se! 😉
ApreciazăApreciază
Ei, da, mama lui! Tu cu paguba, el duca-se!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am eu așa un feeling legat de bietul omuleț. Mă iubește Bunul, așa că-l las în plata lui. Mi-s o doamnă, nu-mi bat capul eu… 😉
ApreciazăApreciază
Aici ai dreptate. Dar e păcat. Nici pe tine nu te dau banii afară din casă…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta-i bine, slavă domnului că mai am locul meu în pat! 😆
ApreciazăApreciază
Mai aveam ceva de zis, că n-am apucat: vezi că s-ar putea să lucreze la tură azi unu’, mîine altu’. Să nu cadă măgăreaţa pe ăla nevinovat. Asta dacă nu e unu’ singur care lucrează cu maşina personală. Poţi afla de la dispecerat sau de la patron.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am aflat deja, am spus fix cât trebuia. Fin, fără prea multe insinuări…
Pfiuuu, câtă diplomație am pus în dialogul ăla! Puteam să candidez și la președenție, așa măiastră mi-am fost! 😆
ApreciazăApreciază
Tii, ce pasăre măiastră răţuşca noastră! 😀 Da’ hai să-ţi zic ce trebuia să faci: să te urci iar în maşina lui şi să-i zici: „du-mă acolo unde ai aruncat cartela (cartelele), dă-mi telefonul înapoi şi s-ar putea să mai ai ocazia să conduci taxiuri în România…” 😎
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place, zău! Ba chiar m-am văzut scoțând și-un pușcoci, fix ca-n filme! Îmi dădea taximetristu’ simurile, telefonu’ meu, plus opțiunea de a alege un al doilea dintr-o ladă plină cu telefoane! 😆
da-s în București, (D)Răcușor… 🙄 îi lumea rea… și eu mi-s așa un Bursucel de treabăă… 😉
ApreciazăApreciază
Nu trebuie să ştie lumea cum eşti – trebuie să ştie cum poţi fi cînd te calcă pe coadă! 😎 Dacă nu e omenie, e legea junglei.
Află cum îl cheamă pe individ, că între timp poate schimba maşina sau firma de taximetrie dacă simte că „e groasă”. Vreau să-l văd cum se leagă singur la ochi precum şoarecele încolţit din rubrica de desene a Vioricăi Bucur de odinioară… 😈
ApreciazăApreciază
Lasă, Dragoș… Fiecare pasăre pe limba ei piere – nu trebuie să îi sap eu groapa, am lucruri mai bune de făcut. 😉
M-așteaptă bursele copiilor de la colegiu, n-am vreme de umblat pe la Poliție. Nu mi-e dor de glume proaste… 🙂
ApreciazăApreciază
Ce ţi-am zis eu de poliţie? Zero barat! Cu mafia tre’ să stai de vorbă. 😉 N-am apucat eu să-ţi povestesc tot ce-aş fi vrut…
ApreciazăApreciază
Cam ciudat NAE ăsta al tău! Oare nu se gândeste si la păgubaș? Apoi ar mai fi să se gândească și la clientelă, că poate să piardă și pe linia asta?
Dar tare mi-e că Dan are dreptate, căci printre șoferi, taximetristii au cel mai … renume!
Dar poate-ți va fi răul spre bine, că așa este mai mereu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vorbeam mai devreme… NAE ăsta o fi materializarea pedepsei, că prea am vorbit mult la telefon în ultima vreme și am cam neglijat lumea blogului… 😕
ApreciazăApreciază
De blog nu-i bai, că are timp să aștepte, pe când cei cu care vorbești la telefon or fi nițel mai zoriți, zic eu. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acu’ s-o face dreptate și-or învăța cum e cu vorbitul cu porțioara… 😉
ApreciazăApreciază
Parfumul rar… în sticluțe mici se ține! 🙂
Nu era chiar așa zisa, dar o mai … aranjez și eu după cum îmi „merge” memoria.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Taximetriștii se plâng că au o meserie periculoasă. Se pare că unii dintre ei o merită, dar am văzut și cazuri când dădeau dovadă de omenie, înapoind sume mari de bani, uitate în mașină. N-ai avut tu norocul să nimerești pe unul dintre ăia.
ApreciazăApreciază
Să știi că au o meserie periculoasă. Dau și ei nas în nas cu fel de fel de oameni…
Acum, să nu crezi că eu consider că taximetriștii sunt toți niște jigodii puse pe căpătuială. 😉
ApreciazăApreciază
Asta e motiv de telefon nou…si asa urla tembelizoru’ in reclame de oferte care mai de care 😛
ApreciazăApreciază
Nu prea mi-s eu ahtiată după telefoane noi, Ana. Acoperă fiică-mea cu succes carența asta a mea. Pentru mine telefonul trebuie să îmi înlesnească doar comunicarea verbală la distanță. 😉
ApreciazăApreciază
😀
ApreciazăApreciază
Of, măi Bursucel cum se întâmplă toate la tine…
Hai, unul nou şi se rezolvă problema. Ocoleşte cu atenţie „lipiciul” data viitoare
ApreciazăApreciază
Ei, cuiva trebuia să i se întâmple, nu? Să mănâncă și gura taximetristului ceva…
ApreciazăApreciază
Nu stiu cum e sa pierzi telefoane, dar ce stiu, e o replica taximetrizanta pe care mi-a povestit-o un amic. In Manhatan o tipeza face semn taxiului. Romanul opreste iar ea intreaba:
„It’s free?”
„Free e ma-ta, fa, asta-i pe bani” si-a plecat.
ApreciazăApreciază
😆 Tipic românesc?!? 😕
Știi, vorbind la modul serios, cred că s-ar impune o testare la sânge înainte de a i se permite cuiva să practice meseria de taximetrist. Eventual simulări de situații critice, filmate cu camera ascunsă! 😆
Nah, că n-am putut rămâne la modul serios preț de două fraze consecutive… Tipic mie… 😳
ApreciazăApreciază
Observ cu-ngrijorare ca in ultima saptamina ai tot „fluierat” si cum fluieratul aduce paguba (dupa unii autori), ma-ntreb daca nu cumva or fi si lucruri pe care doresti sa le pierzi si nu reusesti 😉
ApreciazăApreciază
Săptămânile astea mi-au fost cam pline și parcă prea obositoare. Mi-am cam dozat concentrarea mai mult pe chestiile de la birou…
Mi-ar fi prins bine ca somnul să-mi fi fost frate bun, dar mi-s certată de prea multă vreme cu el. Hmmm… realizez c-ar fi destul de multe de spus pe tema asta… 😉
ApreciazăApreciază
Ei bine, asta-i motivul pentru care recomand femeilor un barbat mai in virsta decit ele. Mult mai in virsta.
Ma refer la Mos Ene 😆
Sper sa te deconcentrezi de problemele profesionale cit mai curind 😉
ApreciazăApreciază