Jos pălăria!

27 răspunsuri

( de unde se vede utilitatea cursurilor de PR urmate :roll:)

Nu știu ce m-aș face fără prieteni. Sau ce s-ar alege de mine fără cicăleala lor cea de zi cu zi…

Sătul de-atâta liniște –  fix cât să-mi confirme teoria „rău cu rău, dar mai rău e fără rău„  – bunul meu prieten V. a găsit de cuviință că e vremea să mă mai tragă un picuț de urechi și să pună cu generozitate sare pe rană. Cu mare drag, altminteri…

N-a scos un cuvințel legat de tăcerea mea cea stăpână peste blog de zile bune. O vorbă să fi spus măcar împotriva-i! Obișnuită cu reproșul ăsta al lui (precum sacul cu peticul :razz:) aveam deja pregătită tirada de argumente.  De data asta i-a scăpat?! mi-am zis, dar constatarea nu mi-a adus ușurare așa cum era firesc, ci doar nedumerire… Și cum mă mai rodea să înțeleg de ce și cum m-a ferit bunul Dumnezeu de-așa bucluc! 😯

Cuvintele-i curgeau calme și egale… și-n spatele lor se oglindeau seninătatea și-un zâmbet cunoscut. Iar pe fundal se-ntrezărea Marea.  Mi-a cântat Marea asta a mea pe tot parcursul convorbirii. Mi-l imaginam stând pe malul Băltoacei sărate și iar am așteptat întrebarea de mă punea în încurcătură. În locul lui Când vii? s-au furișat Am mutat pianul din living în camera alăturată. Oricum doar eu mai șterg praful de pe el. Și am urcat cărțile la etaj. Aaaa, am găsit atunci un dar mai vechi pe care n-am apucat să ți-l mai dau… […] Plus alte vorbe… Răgaz de-aproape-un ceas de cuvinte cuminți, curmate de-ntrebarea   Tu cum mai ești?

Am zis dintr-o suflare Mi-s bine! E început de lună și… știi cum e… […] Iar alte vorbe… tot cuminți…

O conversație de mai mare dragul, ce mai!

Mama ei de capcană! Dărâm regele și recunosc – A dat roade tehnica persuasiunii! Jos pălăria! 😳

Uite-mă scriind! Și recunosc cu drag că am pierdut partida asta de șah. Era și vremea…

Am dor de mare azi mai abidir decât ieri când spuneam că Mi-aș dori să mă trezesc în zori de zi pe plajă, să mă sprijin în coate și să privesc Soarele în ochi printre gene peste nemărginirea apelor cu sclipiri multicolore. N-am mai făcut așa demult… 

Jos pălăria! iar…  😎

P.S. Dacă treceți pe-aici și nu-s pe-acasă, simțiți-vă liberi să luați câte zâmbete poftiți și urarea de Duminică minunată! 😉

27 de gânduri despre „Jos pălăria!”

  1. kuvinte

    Cata emotie in spusele tale! Exact asa ma imaginez si eu, stand pe plaja si admirand trecătorii, gandindu-ma numai la valuri, vant si soare! Sa ma limpezesc putin, si sa scap de energia asta negativa stransa in atata amat de vreme! Mi-e dor de ea ca niciodata! Si nu vreau alta, o vreau pe-a noastra Marea Neagra!

    Apreciază

    Răspunde ↓
    1. bursucel Autor post

      Am copilărit pe mal de mare… nu se uită asta cu una, cu două. De cum se încălzea vremea, pe plajă învățam – nu o dată am venit cu nisip în cărți! 😆

      O să vină și vremea Mării Negre… și pentru mine, și pentru tine! Răbdare să ai… 🙂

      Apreciază

      Răspunde ↓
      1. kuvinte

        Asta da viata! O copilarie cum ai avut tu, chiar nu e de uitat si de trecut cu vederea!Marea face parte din viata ta, cum face Oltul din a mea! Il aveam in spatele casei:) si aveam acces nelimitat la el!
        Cata emotie!
        Cred ca ai avut o copilarie extraordinara!

        Apreciază

        Răspunde ↓
          1. kuvinte

            Stiu, sunt oarecum langa ea si o vad săptămânal, dar amintirile raman cu Marea Neagra.De-aia sunt nostalgica gandindu-ma la Ea:)
            Si in plus, pe-aici nu trece nimeni cu porumb fiert!

            Apreciază

            Răspunde ↓
            1. bursucel Autor post

              Oh, da! Cum de mi-a scăpat lipsa lui Ia porumbuuuu! ?! 😳
              Eu zic că doar pentru că mie îmi plac Mările. 😉

              Apreciază

  2. Mugur

    Ceva-mi pare cunoscut pe aici! Marea Neagră să fie?
    Dar parcă am mai întâlnit eu pe cineva care te ceartă dacă nu scrii?
    Nu cred. Deși, parcă asta era! Da! Trebuia să scriu în fiecare zi!

    Apreciază

    Răspunde ↓
  5. racoltapetru6

    Grăbește-te până mai e vară și apropie-te de o apă răcoritoare. Eu am ales Băile Tușnad, de unde te salut. E drept că nu se compară cu marea, dar au intervenit niște factori subiectivi.Duminică plăcută și ție!

    Apreciază

    Răspunde ↓
    1. bursucel Autor post

      Petru, deja-mi sună în minte obsesivul „până mai e vară”…
      Deja-i planul pe terminate și dacă mai obțin și dispensa, e ca și rezolvată problema!
      Trimit un Gând bun către Băile Tușnad! 🙂

      Apreciază

      Răspunde ↓
  6. krab607

    Dacă tot sîntem atîţia care „lăcrămăm” 🙂 din tot sufletul şi cu tot dorul după mare, propun o întîlnire virtuală pe plaja blogului lui Bursucel, sîmbăta viitoare. Ştiu că e greu să fii gazdă, promitem c-o să ne bălăcim cuminţi şi o să şedem la soarele tău pînă ne-om prăji de tot! 😆

    Apreciază

    Răspunde ↓
    1. bursucel Autor post

      Da, da… tu mereu vii cu idei faine! >:D< :*
      Știu eu Locul unde ne-am putea strânge cu toții mai pe seară, cât să nu fie nevoie de iaurt, bicarbonat, ceai de gălbenele și alte antidoturi de prăjeală! 😉

      Apreciază

      Răspunde ↓
      1. krab607

        😆 Păi eu zic aşa…să-l anunţăm din timp că sîmbătă, vrea nu vrea, are musafiri! 🙂 Şi zic să-ncepem fiecare cu pretenţii, că deh…clientul nostru stăpîn se chemă 🙂 Uite, încep eu prima: ăăă…păi…apă, dar nu de băut :), nisip, dar nu de intrat în pantofi şi şampanie ca de fiecare dată. Bursucel, tu ai formulat prima doleanţă cu muzica. Mai spune…să auzim 😛

        Apreciază

        Răspunde ↓
        1. bursucel Autor post

          … Lună cât să ne oglindească apa cea călduță (fără meduze sau alge, da? :roll:), valuri line (pentru clipocitul iscat atunci când sărută malul :cool:) și musai miros de curat, de se poate… Mă mai gândesc, că tare-mi e că am uitat ceva… 😳

          Apreciază

          Răspunde ↓
  7. M.C.

    Si mie mi-e dor de mare. De-o mare mai departata, dar tare draga…
    Sa stii ca cicaleala uneori are mai degraba efect invers.. Rabdarea este insa o virtute la care eu nu ma pricep 😀

    Apreciază

    Răspunde ↓

Grăiește, nu-i bai!